Senatorii îl scapă pe Corlăţean de urmărirea penală, respingând cererea DNA. Cum s-a apărat fostul ministru de Externe în plenul Senatului

Potrivit anunţului oficial, în favoarea raportului negativ al Comisiei juridice au votat 92 de senatori, iar contra 26.

Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a declarat marţi de la tribuna Senatului că respinge categoric orice acuzaţie privind încercarea de a împiedica cetăţeni români să voteze.

"Am avut foarte multă răbdare, timp de un an şi jumătate am tăcut lăsând anchetatorii să-şi facă daotria. (...) Resping categoric orice acuzaţie", a afirmat fostul ministru în plenul Senatului.

El a adăugat că a simţit "un profund regret" pentru români de bună credinţă care nu au putut să voteze şi a subliniat că instituţia pe care a condus-o este foarte transparentă. " Dacă s-ar încerca ceva ilegal, vă garantez că s-ar fi ştiut în secunda următoare", a mai spus Corlăţean.

Corlăţean: Stabilirea numărului de secţii de votare ţine cont de resursele disponibile ale MAE

Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a susţinut marţi în plenul Senatului că stabilirea numărului de secţii de votare în străinătate ţine cont de resursele disponibile ale MAE, ''inevitabil limitate''.

"Milioanele de români care sunt în străinătate, da sunt, poate că sunt trei milioane poate mai mult mai puţin, care milioane vin la vot, au fost în toate ciclurile până la noiembrie 2014, au fost legende. În toate raportările anterioare au fost în general zeci de mii de români care au votat, nu milioane, nici măcar sute de mii până în noiembrie 2014", a subliniat fostul ministru de Externe.

Corlăţean a argumentat că ambasadele au propus să fie înfiinţate 320 de secţii, iar ministerul a acceptat să înfiinţeze 294 de secţii de votare.

"Acestea sunt cele douăzeci şi ceva de secţii de votare despre care unii au impresia că ar fi schimbat în mod fundamental soarta alegerilor", a mai spus el, subliniind că centrala MAE nu a acceptat niciodată integral propunerile formulate de ambasade. Explicaţiile pentru care propunerile unor ambasadori nu au fost acceptate integral: un lucru foarte important care este mai puţin ştiut, stabilirea numărului de secţii de votare ţine cont de resursele disponibile ale MAE, care sunt inevitabil limitate", a mai spus Corlăţean.

De asemenea, fostul ministru a explicat în plenul Senatului că problemele care au apărut la secţiile de votare din străinătate au fost cauzate şi de criza financiară care a determinat o migraţie intracomunitară.

"În evaluarea care a fost făcută în centrala MAE a contat atunci când s-au făcut aceste evaluări şi s-au făcut propuneri, a contat foarte mult şi criza economică foarte dură care a lovit Europa, începând cu 2009. A fost o consecinţă foarte importantă peste care unii pot să treacă foarte uşor, dar nu este aşa. Au fost locuri de muncă care au dispărut, au fost consecinţe economice şi sociale asupra românilor care lucrau în diferite ţări, s-a constatat chiar un fel de migraţie intracomunitară în interiorul comunităţii UE, dar a fost în mod clar o stopare după 2009 a fluxului de români dinspre România spre alte ţări ale UE", a declarat Corlăţean.

În sfârşit, fostul ministru a spus că românii au fost "inhibaţi" în mai multe state din cauza atacurilor xenofobe şi a atitudinilor politice. "Atacurile xenofobe, atitudinile politice împotriva românilor în state cu vechi democraţii şi aici voi menţiona şi Franţa, şi Germania, şi Marea Britanie – atacuri extrem de dure au fost de natură să inhibe prezenţa românilor într-o serie de state", a concluzionat el.