CCR declară neconstituţional un articol în baza căruia erau date mandate de interceptare pe siguranţă naţională. Explicaţia CCR: Orice faptă care afectează un drept fundamental era considerată ameninţare/ Ce efecte va avea decizia, în opinia unui avocat

Curtea Constituţională a României a admis parţial, miercuri, o excepţie de neconstituţionalitate care se referă la Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, potrivit unor surse oficiale.

Share pe Facebook 3827 afişări

Imaginea articolului CCR declară neconstituţional un articol în baza căruia erau date mandate de interceptare pe siguranţă naţională. Explicaţia CCR: Orice faptă care afectează un drept fundamental era considerată ameninţare/ Ce efecte va avea decizia, în opinia unui avocat

Restricţii privind mandatele de interceptare pe siguranţă naţională, ca urmare a unei decizii CCR. Hotârârea ar urma să restrângă mandatele emise de SRI

A fost admisă excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 3 litera f) din actul normativ, potrivit căruia constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României „subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”.

Potrivit surselor, Serviciul Român de Informaţii emitea mandate de interceptare pe siguranţă naţională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.

CCR a analizat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolelor 3, 10, 11 şi 13 din Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea 255/2013, precum şi a dispoziţiilor articolului 13 din acelaşi act normativ, în forma în vigoare, după ce omul de afaceri orădean, Beniamin Rus, a sesizat Curtea.

CCR: În prezent, orice faptă care afectează un drept fundamental, ameninţare la securitatea naţională

CCR susţine că prin sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” din legea de siguranţă naţională se înţelege că orice faptă care afectează un drept fundamental este o ameninţare la securitatea naţională, Curtea declarând neconstituţional articolul.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.

„Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”, este articolul declarat neconstituţional.

"Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincţie între faptele care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi care pot fi calificate drept chestiuni ce ţin de dreptul penal, cu consecinţa incidenţei mijloacelor de drept penal şi procesual penal, pe de o parte, şi acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor unei colectivităţi/comunităţi (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparţin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale, pe de altă parte", explică CCR.

Astfel, judecătorii au considerat că sintagma respectivă nu realizează acestă distincţie, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora.

"Rezultă că se poate circumscrie unei ameninţări la adresa securităţii naţionale orice faptă/acţiune, cu sau fără conotaţie penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecinţa unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanţiate activităţii specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc)", precizează Curtea.

Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalităţii, în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei, art.26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată şi art.53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, explică judecătorii.

Serviciul Român de Informaţii emitea mandate de interceptare pe siguranţă naţională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.

Avocat, despre decizia CCR privind interceptările pe siguranţă naţională: Se va cere înlăturarea

Avocatul Cristian Ene a explicat, pentru MEDIAFAX, care sunt consecinţele deciziei CCR prin care un articol al legii 51/1991 a fost declarat neconstituţional, acesta menţionând că judecătorilor li se va cere înlăturarea interceptărilor folosite pentru alte fapte şi nu privind siguranţa naţională.

"Înseamnă că ceea ce s-a obţinut în baza mandatelor pe art3. litera f vor fi invocate pe cale de excepţii argumentele din decizia Curtii Constituţionale, iar judecătorilor li se va cere să înlăture ca probe din cauzele penale interceptările obţinute în baza acestui articol şi a mandatelor de siguranţă naţională daca nu erau exclusiv folosite în cauze de siguranţă naţională. (...) Nu sunt foarte multe, numai în situaţia în care s-a luat manevra de siguranţă naţională şi s-a folosit în altă cauză, adică nu s-a folosit în cauza de siguranţă naţională. În atare situaţie, sunt puţine cauze, cred că 1% care să fi avut ghinionul ca persoana respectivă să fie sub puterea unui mandat de siguranţă naţională şi ulterior să fie cercetată într-o altă faptă iar procurorul să apeleze la informaţia din mandatul de siguranţă naţională", a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Cristian Ene.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
CCR ,
LEGE ,
SECURITATE
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.