„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.
Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar.
Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, arată CSM într-un comunicat.
CSM amintește de deficitul de magistrați din România și spune că va lua măsuri astfel încât Justiția să nu intre în colaps sistemic:
„Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.
În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora”.
În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate”.
Consiliul precizează că se va lupta prin instanțe, astfel încât CJUE să fie sesizată pe reforma pensiilor magistraților din România, declarată constituțională de CCR:
„Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite„.
Și președintele Curții Supreme de Justiție, Lia Savonea, a anunțat pentru Mediafax că sesizează instituțiile europene competente, după decizia CCR de constituționalitate a legii privind pensionarea magistraților:
„Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților.
Reculul grav în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, anunță președintele Curții Supreme, Lia Savonea.
Judecătorii CCR au luat astăzi decizia să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Sesizarea CJUE pe pensiile speciale a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat împotrivă.
Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2.
Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR.
Conform legii fundamentale, reforma pensiilor speciale a magistraților merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Conform Constituției României, legile se promulgă de către Președinte în cel mult 20 de zile de la primire, sau 10 zile dacă a existat o reexaminare ori o decizie CCR. Dacă Curtea Constituțională a României confirmă constituționalitatea prevederilor, așa cum s-a întâmplat astăzi, legea merge spre promulgare, fiind definită ca un control de constituționalitate înainte de promulgare.
În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie 2025 în Parlament, noile prevederi vor fi următoarele:
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se puteau pensiona și la 48-49 de ani, dacă aveau vechimea de 25 de ani în magistratură.