Președintele Curții Supreme de Justiție anunță pentru Mediafax că sesizează instituțiile europene competente, după decizia CCR: „Reculul grav în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției nu este negociabilă”

Președintele Curții Supreme de Justiție anunță pentru Mediafax că sesizează instituțiile europene competente, după decizia CCR de constituționalitate a legii privind pensionarea magistraților:

„Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților.

Reculul grav în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, anunță președintele Curții Supreme, Lia Savonea.

Judecătorii CCR au luat astăzi decizia să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament.

Raluca Turcan salută decizia CCR privind pensiile magistraților și cere reformarea Curții

Nicușor Dan, primul mesaj după decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Sesizarea CJUE pe pensiile speciale a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat împotrivă.

Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2.

Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR.

Conform legii fundamentale, reforma pensiilor speciale a magistraților merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.

Conform Constituției României, legile se promulgă de către Președinte în cel mult 20 de zile de la primire, sau 10 zile dacă a existat o reexaminare ori o decizie CCR. Dacă Curtea Constituțională a României confirmă constituționalitatea prevederilor, așa cum s-a întâmplat astăzi, legea merge spre promulgare, fiind definită ca un control de constituționalitate înainte de promulgare.

În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie 2025 în Parlament, noile prevederi vor fi următoarele:

• cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților – scade de la 80% la 70% din ultimul salariu net
• cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate
• perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani
• în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani
• magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se puteau pensiona și la 48-49 de ani, dacă aveau vechimea de 25 de ani în magistratură.