CSM i-a trimis lui Iohannis actele prin care s-a avizat numirea lui Horodniceanu pentru şefia DIICOT

Conducerea CSM a trimis, luni, Administraţiei Prezidenţiale înregistrarea audio-video a şedinţei, dar şi documentele care au stat la baza deciziei de avizare favorabilă a lui Horodniceanu. De altfel, acestea se află publicate şi pe site-ul consiliului.

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, CSM, spre consultare, stenograma şedinţei în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei la şefia DIICOT, Daniel-Constantin Horodniceanu, precum şi documentele avute în vedere în adoptarea Hotărârii prin care s-a dat aviz favorabil.

Potrivit reprezentaţilor CSM, stenogramele şedinţei nu au fost trimise, întrucât acestea nu se mai realizează încă din 2011, când s-a realizat o modificare a Regulamentului CSM.

Administraţia Prezidenţială a anunţat, luni, prin intermediul unui comunicat de presă, că, prin adresa nr. 3/23548/05 mai 2015, ministrul Justiţiei, Robert Marius Cazanciuc, a înaintat Preşedintelui României propunerea de numire în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a procurorului Daniel-Constantin Horodniceanu, însoţită de avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

”În vederea exercitării prerogativelor de numire în funcţie a procurorului-şef al DIICOT, prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Preşedintele României a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, spre consultare, stenograma şedinţei Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 04 mai 2015, şedinţă în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei, precum şi documentele care au fost avute în vedere la adoptarea Hotărârii nr. 192/04.05.2015 a Secţiei pentru procurori, prin care a fost avizată această propunere”, se preciza în comunicatul transmis de Preşedinţie.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a transmis, pe 6 mai, preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), potrivit unui comunicat de presă al MJ.

Citeşte şi: Propunerea de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de şef al DIICOT, transmisă preşedintelui Iohannis

Daniel Horodniceanu a primit, în 4 mai, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT, acesta primind cinci voturi "pentru" şi două "împotrivă".

"În şedinţa din data de 4 mai 2015, după parcurgerea activităţilor prevăzute în procedura de avizare, analizarea proiectului de management şi susţinerea interviului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat - cu majoritate de voturi - propunerea ministrului Justiţiei de numire a domnului Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror şef al DIICOT - Serviciul Teritorial Iaşi, în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Propunerea pentru numirea domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror şef al DIICOT a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul justiţiei în data de 9 aprilie 2015", se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.

Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.

Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.

Citeşte şi: Horodniceanu: Întrebarea din interviu, ipotetică. Nu m-am întâlnit niciodată cu Nichita şi Dragnea

Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

Şase procurori au candidat pentru această funcţie - adjunctul procurorului şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, cea care asigură interimatul postului de şef al DIICOT, Nicolae Lupulescu, procuror militar şef adjunct secţie în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din Direcţia Naţională Anticorupţie, Adrian Glugă, procuror şef al DIICOT Craiova, Ioana-Bogdana Albani, procuror şef în cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice, de la Structura centrală a DIICOT, Cătălin Laurenţiu Borcoman, şeful DIICOT Braşov şi Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT Iaşi - aceştia fiind audiaţi în 18 martie la Ministerul Justiţiei.