DNA a pus sechestru pe terenuri şi clădiri de două milioane de euro aparţinând lui Ioan Niculae

Procurorii DNA au pus sechestru asigurător asupra unor clădiri şi terenuri în valoare de două milioane de euro aparţinând firmei Interagro SA a lui Ioan Niculae, urmând să ia aceeaşi măsură şi pentru firma Intervitt a omului de afaceri cercetat pentru fapte de corupţie.

3135 afișări
Imaginea articolului DNA a pus sechestru pe terenuri şi clădiri de două milioane de euro aparţinând lui Ioan Niculae

DNA a pus sechestru pe terenuri şi clădiri de două milioane de euro aparţinând lui Ioan Niculae (Imagine: Mircea Rosca/Mediafax Foto)

Măsura sechestrului asigurător a fost luată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în dosarul în care Ioan Niculae, patronul grupului SC Interagro SA, este urmărit penal pentru cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, iar prejudiciul estimat de anchetatori este de 11.438.169 de lei, aproximativ 2,5 milioane de euro.

"Procurorii DNA au dispus instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile ale inculpaţilor persoane juridice: SC Interagro SA şi SC Intervitt SRL (ambele aparţinând omului de afaceri Niculae Ioan) până la concurenţa sumei de 11.438.169 lei. În vederea luării măsurilor asiguratorii, au fost făcute verificări pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile aparţinând SC Interagro SA şi SC Intervitt SRL, principalele firme implicate în schema infracţională de spălare de bani şi care, de altfel, au şi beneficiat de realizarea transferului de bani în această modalitate", se arată într-un comunicat al DNA.

În urma verificărilor făcute de procurori a rezultat că firma Interagro are imobile, în valoare totală de 8.739.825,32 de lei, echivalent a aproximativ 2 milioane de euro (valoare de impunere), constând în 43 terenuri cu o suprafaţă de peste 100 de hectare şi apartamente. Printre bunurile societăţii se numără două ferme, un complex hotelier şi păşunea unui munte din localitatea Buşteni, judeţul Prahova.

Conform reprezentanţilor DNA, terenurile şi clădirile pe care s-a pus sechestru sunt situate în localităţile Azuga, Buşteni, Băicoi, Ploieşti, Păuleşti, Târguşoru Vechi, Floreşti, Ariceştii Rahtivani, din judeţul Prahova şi în localităţile Zimnicea, Măldăeni, Alexandria, Peretu, Nanov, din judeţul Teleorman. De asemenea, firma Interagro deţine imobile şi în localităţile Cernica, judeţul Ilfov; Dragoş Vodă, judeţul Călăraşi şi în Craiova, judeţul Dolj.

În ceea ce priveşte firma Intervitt, deţinută tot de Ioan Niculae, urmează să se pună sechestru, până la concurenţa sumei de 11.438.169 de lei, asupra părţilor sociale, respectiv asupra diviziei de vinificaţie a grupului Interagro din Zimnicea.

Ioan Niculae a fost adus din Penitenciarul Găeşti la DNA, miercuri, pentru a i se aduce la cunoştinţă că a fost pus sechestru pe o parte din averea sa. Omul de afaceri execută din aprilie o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare, în dosarul "Mită la PSD".

În dosarul de la DNA, Ioan Niculae este acuzat că, în prima parte a anului 2009, a iniţiat şi desfăşurat activităţi de corupere, fiind vizaţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o hotărâre de guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, în beneficiul financiar al grupului Interagro.

La începutul lunii decembrie, procurorii DNA au extins urmărirea penală în acest dosar pentru Ioan Niculae, Said Baaklini, Gheorghe Bunea Stancu şi Rajef Sharif Mohammad, care la aceea dată era dat în urmărire internaţională.

Procurorii susţin că Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului, în vederea aprobării HG.

"Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de «lobby» să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de «subvenţionare». Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene, iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat", potrivit anchetatorilor.

În cursul lunii martie 2009, Said Baaklini ar fi contactat şi promis unei persoane care ocupa o funcţie de decizie într-un minister că, în cazul în care va realiza intervenţiile şi demersurile necesare astfel încât să fie adoptat un proiect de hotărâre de guvern ce avea ca scop subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte din producţie internă, ceea ce ar fi adus beneficii de peste jumătate de miliard de euro lui Ioan Niculae, acesta din urmă îi va da, prin intermediul său, trei milioane de euro.

"În urma efectuării urmării penale, s-a stabilit că acţiunile iniţiate şi coordonate de suspectul Ioan Niculae, care a pus la cale un circuit financiar sub aparenţa unor tranzacţii comerciale între Interagro şi Libarom, care în realitate nu au avut loc, cu scopul de a externaliza suma rezultată din evaziune fiscală, către o firmă de tip off shore din Insulele Virgine Britanice, au fost sprijinite de reprezentanţii firmelor implicate în acest circuit infracţional, mai precis Said Baaklini- reprezentantul Libarom Agri şi Rajef Sharif Mohammad- reprezentantul Mike Traiding.

Ioan Niculae este cercetat pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, Gheorghe Bunea Stancu, pentru trafic de influenţă, Rajef Sharif Mohammad a fost pus sub acuzare pentru complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, iar Said Baaklini, pentru aceleaşi infracţiuni şi pentru cumpărare de influenţă.

De asemenea, în iulie, procurorii au început urmărirea penală pentru Nicoleta Mariana Toncea, pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani. Viorel Bărac, director general S.C. Interagro S.A., Adriana Guţă, director economic al firmei, şi SC Interagro SA sunt cercetaţi pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În dosarul "Mită la PSD, în 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe Ioan Niculae la doi ani şi şase luni de închisoare, pe Gheorghe Bunea Stancu la trei ani de închisoare, pe Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac la doi ani şi şase luni cu executare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Judecătoria Găeşti a decis, în 21 octombrie, că omul de afaceri Ioan Niculae poate fi eliberat condiţionat. Hotărârea a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Tribunalul Dâmboviţa, care va lua o decizie definitivă în 22 ianuarie 2016.

Omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu sunt cercetaţi de procurorii DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro. Niculae este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. De asemenea, în dosarul Romgaz-Interagro, Videanu este cercetat de DIICOT pentru că, în perioada decembrie 2008- septembrie 2010, în calitate de ministru, a aprobat, semnat şi susţinut în Guvern hotărâri ce au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale omului de afaceri Ioan Niculae şi a utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei acestuia din urmă, Interagro SA.

Libanezul Said Baaklini a fost condamnat, în 4 decembrie 2013, de Judecătoria Sectorului 1, la şapte ani de închisoare în dosarul UCM Reşiţa, pentru că ar fi cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane de euro, după ce compania i-a vândut patru motoare nefuncţionale, la un preţ de 50 de ori mai mare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici