LEGILE JUSTIŢIEI | Fostul şef al CCR: "În cazul procurorilor, sub autoritatea ministrului Justiţiei nu înseamnă în subordinea". Ce spune Zegrean despre secţia pentru anchetarea magistraţilor

Fostul şef al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, susţine că preluarea în noile legi ale justiţiei a articolului din Constituţie referitor la procurorii care-şi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţie nu înseamnă că aceştia vor fi sub controlul demnitarului.

Share pe Facebook 3641 afişări

LEGILE JUSTIŢIEI | Fostul şef al CCR: "În cazul procurorilor, sub autoritatea ministrului Justiţiei nu înseamnă în subordinea". Ce spune Zegrean despre secţia pentru anchetarea magistraţilor

Zegrean critică însă decizia de înfiinţare a unei secţii speciale pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor, în cadrul Parchetului General, precum şi prevederea privind obligaţia statului de a se îndrepta împotriva magistraţilor pentru a recupera prejudiciile în cazul erorilor judiciare.
 
Contactat de Gândul, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (CCR), Augustin Zegrean, a comentat prevederile cele mai controversate din noile legi ale justiţiei.

1. Statutul procurorilor

Decizia cea mai controversată în spaţiul public a fost înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

Deşi au fost voci care au susţinut că astfel se instituie un control politic asupra procurorilor, fostul şef al Curţii Constituţionale(CCR), Augustin Zegrean susţine contrariul.

„Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparţină, de care să ştie că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Gândul.

2. Răspunderea magistraţilor

Ultima formă votată a statutului procurorilor şi judecătorilor prevede căruia statul „se îndreaptă” cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţăsau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de deputaţi în şedinţa maraton de miercuri.

Augustin Zegrean susţine că formularea imperativă poate duce la situaţia în care nu mai există un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. „Mai întâi, trebuie dovedită grava neglijenţă şi reaua-credinţă şi apoi vedem ce trebuie să facă statul”, a declarat fostul şef al CCR.

În opinia sa, aşa cum e formulat acest articol, „acolo este buba mare”. „Eu am o părere foarte documentată, zic eu. Să ştiţi că regula e nerăspunderea judecătorilor. Asta e regula în orice sistem drept întreg la cap. Situaţiile de răspundere sunt de excepţie. Altfel imaginaţi-vă un sistem în care orice inculpat sau orice procesoman îl poate da în judecată pe judecător pentru soluţia pronunţată”, a comentat el.

De altfel, există o decizie a CCR în cazul propunerii USL de modificare a Constituţiei în acest sens, în care se recomandă lăsarea la latitudinea statului dacă se îndreaptă sau nu cu o acţiune în regres împotriva magistraţilor, în cazul unui prejudiciu provocat de o eroare judiciară.

„Din conţinutul normativ al art.52 alin.(3) din Constituţie rezultă că acoperirea prejudiciului cauzat prin erori judiciare este asigurată în toate cazurile de către stat, persoana vătămată putându-se îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. (...) În schimb, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situaţia generatoare de daune cu rea-credinţă sau din culpă gravă [art. 542 alin.(1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă [a se vedea art.96 alin.(7) din Legea nr.303/2004]. Astfel, statul este cel care, în cadrul acţiunii în regres, trebuie să dovedească faptul că magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Deşi sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară care a fost rezultatul exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în realitate, din cauza modului său de formulare, obligă statul să îşi exercite dreptul de regres. Caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse în corpul art.52 alin.(3) din Constituţie poate duce la situaţii inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acţiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenţia instanţei judecătoreşti. De aceea, conţinutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condiţiile legii.  Aşadar, textul constituţional nu poate constrânge statul la iniţierea, în toate cazurile, a unor acţiuni în regres, ci trebuie să lase în marja sa de apreciere problema exercitării acestei acţiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanţa judecătorească să se pronunţe asupra acţiunii astfel promovate. Având în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandăAvând în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reformularea modificării propuse în privinţa alin.(3) al art.52 din Constituţie”, se arată în decizia CCR.

3. Preşedintele nu poate refuza propunerile de numire a şefilor ICCJ

Potrivit modificărilor decise în Parlament la statutul magistraţilor, preşedintele nu poate refuza propunerile de numire ale şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„E foarte rău că nu poate. Practic l-au scos din joc. Preşedintelui nu poţi să-i iei atribuţiile, vor să transforme preşedintele României, într-un preşedinte de republică parlamentară, ceea ce nu e normal. Legislaţia asta nu corespunde cu Constituţia României. Nu cred că o astfel de legislaţie va trece vreodată de CCR. Dar e doar o opinie personală”, a declarat Zegrean. 

CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI 

 

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
LEGILE JUSTITIEI ,
augustin zegrean ,
justitie ,
magistrati ,
ccr ,
procurori ,
ministrul justitiei ,
ministru
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.