Analiștii financiari ai CFA România se oferă să ajute CCR pentru a decide asupra sesizărilor de constituționalitate referitoare la legea privind plata pensiilor private

Asociația CFA România a anunțat vineri că a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) un memoriu de tip „amicus curiae”, prin care își anunță disponibilitatea să furnizeze Curții elemente de analiză economică și financiară relevante pentru aprecierea constituționalității Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlamentul României,  a transmis APAPR, printr-un comunicat de presă.

La începutul săptămânii, și Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) un memoriu „amicus curiae” similar .

Asociația CFA România reunește deținătorii titlului de Chartered Financial Analyst® (CFA), una dintre cele mai respectate certificări profesionale în domeniul financiar la nivel global. Misiunea asociației este de a promova standarde ridicate de etică, educație și excelență profesională în industria financiară din România.

Argumentele CFA România

Asociația CFA România consideră că pensiile private reprezintă instrumente de economisire pe termen lung și nu pot fi tratate ca depozite bancare sau conturi de economii, întrucât au un rol social și economic esențial în asigurarea veniturilor după retragerea din activitate.

Memoriu în sprijinul Legii privind plata pensiilor private, depus de APAPR la CCR

CCR analizează cele două obiecții de neconstituționalitate la Legea privind plata pensiilor private peste aproape trei săptămâni

„Considerăm că acest subiect este deosebit de important pentru societatea românească. Asociația noastră a realizat, de-a lungul timpului, mai multe studii privind sistemul de pensii din România, cu obiectivul de a atrage atenția asupra necesității dezvoltării unui sistem de pensii private viabile, în contextul posibilelor probleme de sustenabilitate ale Pilonului I, cauzate de evoluțiile demografice viitoare”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA, președinte al Asociației CFA România.

Potrivit specialiștilor asociației, plățile recurente, efectuate pe o perioadă relevantă de timp, reprezintă esența noțiunii de „pensie”, menită să susțină costul vieții în perioada de inactivitate profesională.

„Fondurile de pensii private din România, atât Pilonul II, cât și Pilonul III, nu pot fi echivalate cu depozite bancare, conturi de economii sau alte vehicule investiționale cu lichiditate crescută. Scopul exclusiv al acestor fonduri este acela de a asigura un venit recurent după pensionare, și nu de a permite retragerea imediată a întregii sume acumulate”, arată oficialii CFA România.

Aceștia arată că, potrivit principiului nr. 6 din studiul „Sistemul Ideal de Pensii”, realizat de compania Mercer pentru CFA Institute, „beneficiile furnizate în timpul anilor de pensie trebuie să se concentreze pe furnizarea de venituri lunare. Totuși, sistemul trebuie să permită contribuții sau retrageri de capital în perioada anilor de pensie, fără a afecta negativ adecvarea generală a soluției de economisire.”

Potrivit sursei citate, în cel mai recent studiu Mercer CFA Institute Global Pension Index 2025, se reiterează acest principiu, subliniindu-se că „scopul principal al unui fond de pensii este de a asigura venituri stabile la pensionare, atât pentru participanți, cât și pentru persoanele aflate în întreținerea acestora.”

„Asociația CFA România consideră că limitarea posibilității de retragere integrală a activului acumulat reprezintă o caracteristică de reglementare esențială, menită să asigure îndeplinirea scopului unui sistem de pensii: furnizarea unor venituri periodice, predictibile și sustenabile pe termen lung pentru beneficiari”, arată oficialii CFA România.

Traseul legii

Curtea Constituțională a României a repartizat, pe 17 octombrie, cele două sesizări la adresa proiectului de lege privind plata pensiilor private, adoptate miercuri de Camera Deputaților, pentru data de 5 noiembrie. Proiectul adoptat a fost atacat în termenul de control al constituționalității înainte de promulgare de către Înalta Curte de Casație și Justiție și de parlamentari ai Alianței pentru Unirea Românilor.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis, pe 16 octombrie, să sesizeze Curtea Constituțională a României  (CCR) în cazul proiectului Legii privind plata pensiilor private, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, adoptat pe 15 octombrie de Camera deputaților, for decizional. Și aleșii AUR au anunțat că atacă prevederile la instanța constituțională.

Astfel, judecătorii constituționali urmează să decidă dacă prevederile respectă legea fundamentală și pot merge la promulgare sau se întorc în Parlament pentru a fi modificate.

Proiectul de lege privind plata pensiilor private, adoptat miercuri în urma votului din Camera Deputaților, se află în faza controlului de constituționalitate, înainte de a merge la promulgare și a deveni lege, dar va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Deputații au decis astfel că ponderea tranșei maxime care poate fi încasată dintr-o dată din Pilonul 2 de pensii private la ieșirea din activitate este de maximum 30% (față de 25% inițial), cu excepția celor cu fonduri foarte mici, iar numărul minim de ani pe care poate fi eșalonată plata este de 8 ani (față de 10 inițial). O altă excepție, introdusă printr-un amendament de senatori și asumat și e deputați, prevede posibilitatea acordată bolnavilor de cancer să își retragă întregul activ din pilonul de pensii.

În prezent, conform normelor tranzitorii, banii strânși în contul de pensie obligatorie administrată privat pot fi retrași integral – varianta preferată de majoritatea celor care au ieșit din câmpul muncii – sau în 60 de rate (5 ani) egale.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.

România a obținut până în prezent 16 avize formale ale comitetelor de specialitate, cel mai recent fiind comitetul pentru statistică, săptămâna trecută, din cele 25 existente la nivelul OCDE, care trebuie închise pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare.