Judecătorii CCR sunt chemați să decidă dacă proiectul Legii prosumatorilor este constituțional și poate fi promulgat sau dacă modul de adoptare încalcă legea fundamentală.
Sesizarea președintelui Nicușor Dan privind neconstituționalitatea proiectului Legii prosumatorilor este programată să fie dezbătută miercuri, pe 10 decembrie, conform calendarului oficial al ședințelor de plen.
Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 a ajuns pe rolul CCR, după ce actualul șef al statului a criticat forma revizuită de aleși, după ce a fost trimisă spre reexaminare în Parlament de fostul șef al statului.
Spre deosebire de Klaus Iohannis, care a avut obiecții de fond față de unele prevederi, actualul șef al statului a semnalat probleme de procedură legislativă. În esență, Nicușor Dan a solicitat CCR să constate ce legea nu este constituțională pentru că Parlamentul a adăugat prevederi la legea întoarsă în Parlament dincolo de cele armonizate conform prevederilor fostului președinte.
Cronologic, proiectul de lege inițiat de UDMR a fost adoptat prima dată în Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 16 noiembrie 2023, și trimis spre promulgare inițial acum doi ani, pe 25 noiembrie 2023.
Aproape o lună mai târziu, pe 12 decembrie 2023, președintele de atunci, Klaus Iohannis, a transmis Paramentului o serie de obiecții.
Potrivit președintelui Klaus Iohannis, noile prevederi ale legii, deși necesare pe fond, sunt inoportune și inaplicabile în forma în care sunt reglementate.
Încurajez Parlamentul să identifice acele soluții legislative care să reducă povara unor costuri suplimentare prea mari pentru prosumatori privind achiziționarea de capacități de stocare a energiei electrice. Totodată, pot fi incluse în legislație și prevederi complementare, precum instituirea de programe de sprijin pentru prosumatorii existenți sau de măsuri care țin de managementul întregului sistem energetic, astfel încât efortul privind creșterea capacităților de producere și stocare a energiei electrice verzi să nu cadă preponderent pe umerii oamenilor”, se arată în declarația publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Noua formă revizuită a proiectului a fost adoptată pe 2 aprilie de Senat și pe 15 octombrie, de Camera Deputaților, for decizional, care l-a trimis a doua oară spre promulgare la Palatul Cotroceni, pe 25 octombrie.
De această dată însă noul șef al statului, care nu poate trimite un proiect de două ori spre reexaminarea Legislativului, a transmis CCR o sesizare de neconstituționalitate, pe 6 noiembrie.
Președintele Nicușor Dan a apreciat că Parlamentul a realizat o serie de modificări fără legătură cu aspectele solicitate de Președinte în cuprinsul cererii de reexaminare și cu depășirea limitelor reexaminării, pe care le-a detaliat în sesizare.
„Or, prin raportare la noile soluții legislative cuprinse în legea dedusă controlului de constituționalitate anterior evidențiate – ce depășesc limitele cererii de reexaminare – este evident că Președintele României nu mai poate cere reexaminarea acestora, acest instrument constituțional fiind deja epuizat, aspect ce plasează conduita Parlamentului ca fiind nu numai una contrară art. 77 alin. (2) din Constituție („Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii” – n.r.), ci și ca fiind lipsită de loialitate constituțională”, se arată în sesizarea către CCR.
Senatorul Antal Lorant, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat, inițiator al actului normativ, a dezvăluit într-un interviu recent acordat reporterului Mediafax care sunt așteptările sale de la judecătorii CCR și care va fi următorul său pas în cazul în care aceștia vor decide că proiectul este contrat legii fundamentale a statului.
„În esență, dacă vreți, această sesizare are noimă. Inițial, când legea a fost depusă, în 2023, sfârșitul anului, atunci a avut o formă foarte clară care avea în vedere cele strict acele trei modificări pentru drepturile prosumatorului” a declarat Antal Lorant.
Senatorul a detaliat prevederile inițiale, reajunse în lege:
„Și acum eu am speranța că, în înțelepciunea Curții, o să înțeleagă că ei, dacă fac această analiză, trebuie să meargă înapoi la bază, adică „back tu the roots” (înapoi la rădăcini – n.r.), să meargă înapoi în esență, cum a fost inițiativa inițial depusă și care era ideea pentru care a fost depusă inițiativa legislativă. Dacă e să o luăm din această perspectivă, atuncea poate să fie constituțională legea, poate să fie constituțională legea pentru că exact după ce ceea ce s-a întâmplat și cum a ajuns să fie forma actuală a legii, noi am întors-o în forma inițială”, a declarat senatorul UDMR.
La întrebarea reporterului Mediafax, Antal Lorant a anunțat că ia în calcul cu siguranță promovarea unui noi proiect legislativ care să includă aceste prevederi.
„Deci eu sper că o să fie legea constituțională. Acum, încă o dată, Curtea are toată toate drepturile să ia decizia cum o dorește. Dacă o să fie declarată neconstituțională, trebuie să vedem cum facem o altă inițiativă prin care să putem să ajungem la rezultatul pe care l-am fi dorit noi prin această inițiativă”, a conchis Antal Lorant.