Veniturile liderilor sindicali din România: salarii şi de 10 ori mai mari decât ale celor pe care îi reprezintă. Nistor: "Să spui că nu le înţelegi nevoile e pur şi simplu populist"

Principalele sindicate şi confederaţii sindicale din domeniul sănătăţii şi educaţiei, la care sunt afiliaţi majoritatea salariaţilor din spitale, policlinici, şcoli sau licee, asigură liderilor sindicali venituri anuale de sute de mii de lei, în unele cazuri mai mari decât ale preşedintelui României.

Share pe Facebook 10736 afişări

Veniturile liderilor organizaţiilor sindicale din România: salarii şi de 80 ori mai mari decât cei pe care îi reprezintă. Nistor: Să spui că nu le înţelegi nevoile e pur şi simplu populist

Liderii Federaţiei SANITAS, una dintre cele mai puternice mişcări sindicale din sănătate, fac parte din categoria românilor care câştigă bine. Preşedintele SANITAS, Leonard Bărăscu, a încasat, potrivit declaraţiei sale de avere, în 2015 aproape 143.000 de lei ca lider al Federaţiei, la care s-au adăugat alţi aproape 98.000 pe care i-a primit ca preşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România - Frăţia (C.N.S.L.R. Frăţia) şi încă aproximativ 90.000 de lei încasaţi de la Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (O.A.M.G.M.A.M.R.), al cărui vice-preşedinte este. În total, 331.000 de lei câştigaţi anul trecut ca lider al celor trei sindicate, ceea se înseamnă un venit lunar de peste 27.500 de lei, echivalentul a aproximativ 6.000 de euro. Cu toate acestea, conform declaraţiei de avere, Leonard Bărăscu s-a împrumutat anul trecut de la Casa de Ajutor Reciproc Sanitari (C.A.R. Sanitari) cu suma de 15.000 de lei.

Şi prim-vicepreşedintele SANITAS, Marius Sepi, are un venit peste media salarială din România. Potrivit declaraţiei sale de avere pe 2015, acesta a încasat peste 87.300 de lei pentru funcţia pe care o ocupă în cadrul federaţiei la nivel naţional, la care s-au adăugat 55.900 de lei primiţi în calitate de preşedinte al SANITAS Alba, 4.800 de lei ca preşedinte al C.N.S.L.R. Frăţia - filiala Alba şi alţi aproape 28.000 de lei în baza contractului individual de muncă (C.I.M.) încheiat cu Federaţia SANITAS. În total, 176.000 lei câştigaţi anul trecut din activitatea sindicală, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 14.600 de lei, echivalentul a aproximativ 3.300 de euro. La fel ca şi preşedintele SANITAS, şi Marius Sepi a făcut un împrumut la CAR, în valoare de 27.000 de lei.

Agenţia de ştiri MEDIAFAX a încercat să obţină un punct de vedere de la cei doi lideri ai Federaţiei SANITAS pentru a-i întreba cum sunt stabilite veniturile liderilor organizaţiei, cât reprezintă aceste salarii din totalul cotizaţiilor plătite de membri şi care sunt beneficiile obţinute de medicii, asistentele şi personalul medical pe care îi reprezintă. Leonard Bărăscu nu a putut fi contactat, iar Marius Sepi nu a oferit până în momentul redactării acestui articol un răspuns solicitării scrise înaintate de MEDIAFAX.

Un alt lider sindical care reprezintă interesele medicilor, Viorel Rotilă, preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România, a avut un venit total de peste 142.000 de lei în 2015, echivalentul a 2.600 de euro lunar. De la Federaţia sindicală a primit puţin sub 43.000 de lei, iar de la Centrul de Cercetare şi Dezvoltare ,,Solidaritatea” a încasat aproape 81.000 de lei, ca manager al unui proiect POSDRU şi expert cercetare în cadrul aceluiaşi proiect, la care s-au mai adăugat 17.300 de lei, de la Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galaţi, unde este conferenţiar universitar, şi o indemnizaţie de 1.880 de lei, fiind membru al Consiliului Consultativ al AJOFM. Viorel Rotilă nu a oferit, până la momentul transmiterii ştirii, un răspuns la solicitarea înaintată de MEDIAFAX pe email.

În top-ul câştigurilor financiare se află şi liderii sindicatelor din educaţie şi a federaţiilor care reprezintă interesele profesorilor. Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie ,,Spiru Haret” (F.E.N.), a avut în 2015 un venit total de peste 181.700 de lei, ceea ce înseamnă un câştig lunar de aproximativ 15.000 de lei, adică puţin peste 3.300 de euro. Acesta se compune din 65.100 de lei salariul de preşedinte al F.E.N., 46.300 de lei de la Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti, venit salarial în afara funcţiei de preşedinte, 29.200 de lei salariul de profesor, 22.000 de lei de la Consiliul Economic şi Social al cărui membru este, 12.000 de lei drepturi de autor încasate de la Federaţia sindicală pe care o conduce şi trei diurne în valoare totală de 6.800 de lei.

,,Nivelul salariilor este stabilit de către organele de conducere conform statului organizaţiei în cauză. Există un statul al organizaţiei. Acolo se stabileşte foarte clar care sunt organismele care se ocupă de cheltuielile organizaţiei. Eu pot să îl consider în momentul de faţă că nu acoperă în totalitate responsabilităţile pe care presupune o astfel de funcţie, dar este suficient şi nu este nevoie de nimic mai mult. În momentul în care eşti implicat în toate activităţile privind ceea ce se întâmplă din punct de vedere legislativ în educaţie, în momentul în care activitate este în judeţe, în şcolile în care ai organizaţii sindicale, în momentul în care nu ai niciun fel de viaţă personală, atunci faceţi dumneavoastră o apreciere. Ca lider de sindicat ai o activitate care te răsfrânge la nivel naţional. Este ca şi când am vrea să îl comparăm pe domnul preşedinte Klaus Iohannis cu profesorul Iohannis. Şi atunci întreb, salariul preşedintelui cum este, raportat la salariul cadrului didactic? Dacă cineva îşi imaginează că poţi obţine rezultate deosebite cu un salariu foarte mic, este greu de crezut acest lucru. Numai cine nu cunoaşte în ce constă această activitate poate să spună acest lucru", a declarat pentru MEDIAFAX Marius Nistror.

Liderul sindical a mai explicat că datorită liderilor de sindicat din educaţie, profesorii au câştigat drepturi salariale de miliarde de lei, ceea ce e o dovadă de performanţă.

,,Ideea că cineva care are un salariu de 10 ori mai mare nu ar putea înţelege nevoile celui pe care îl reprezintă este o gândire pur şi simplu populistă şi rău intenţionată şi nu cred că a fost lansată de un membru de sindicat. Când jumătate din viaţă ţi-o faci în maşină, mergând în judeţe şi în şcoli, haideţi să facem o analiză la rece. Oricum este cu mult mai puţin decât are un ministru al cabinetului sau alte funcţii de o asemenea răspundere, numai că apare o mică diferenţă: ministrul nu va răspunde niciodată pentru ceea ce face, primeşte un salariu şi nu îl întreabă nimeni de sănătate, dacă a făcut bine sau rău, în timp ce noi suntem obligaţi să răspundem pentru fiecare pas pe care îl facem", a mai spus Marius Nistor.

Şi liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (F.S.L.I.), Simion Hăncescu, face parte din elita liderilor sindicali plătiţi bine, cu un venit anual total declarat în 2015 de peste 122.000 de lei, ceea ce înseamnă că în fiecare lună a încasat aproximativ 10.000 de lei, echivalentul a puţin peste 2.200 de euro. Cel mai important venit a fost generat de salariul încasat ca preşedinte al F.S.L.I., aproximativ 76.000 de lei, la această sumă adăugându-se salariul de profesor, 28.100 de lei, şi banii primiţi ca preşedinte al Comisiei de Învăţământ din cadrul C.E.S. (Consiliul Economic şi Social).

Anton Hadăr, preşedintele Alma Mater, sindicatul salariaţilor din mediul universitar, este unul din puţinii lideri sindicali din România, dacă nu chiar singurul, aşa cum declară, care nu primeşte niciun ban din activitatea sindicală pe care o desfăşoară.

,,Păi cum adică, să iau banii şi de la catedră şi de la sindicat? Nu merge! Ştiu că alţii aşa fac, dar nu mă interesează, probabil că ei pun pe primul plan activitatea sindicală, eu pun pe acelaşi plan şi activitatea didactică şi cea sindicală. Pentru mine e o onoare şi un privilegiu să fiu liderul celor care lucrează în învăţământul superior, înseamnă că te apreciază şi te susţin. Nu are nimeni salariu în cadrul sindicatului, e doar o reprezentare voluntară", explică Hadăr.

Deşi nu încasează niciun ban din activitatea sindicală, este unul dintre cei mai bine plătiţi români, datorită veniturilor din activitatea didactică şi de cercetare. În 2015 a obţinut aproape 300.000 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 5.500 de euro lunar. Cei mai mulţi bani, 232.000 de lei, au venit din activitatea ştiinţifică şi de cercetare desfăşurată în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. De aceea, explică Anton Hadăr, presiunea financiară nu există, astfel încât îşi permite să desfăşoare acţiuni sindicale fără a fi remunerat din cotizaţiile plătite de cei din sindicat.

,,Cred că sunt printre puţinii din România, dacă nu chiar unicul, care nu are salariu pe linie sindicală. Cât timp celelalte structuri sindicale au trecut în statut salarizarea liderilor, atunci banii se dau legal. Iar dacă ne referim la învăţământul preuniversitar, e nevoie de mult mai mult timp pentru a merge de la o şcoală la alta, din judeţ în judeţ. La nivel European toţi liderii sindicali au salarii bunicele, în unele cazuri chiar 10-15.000 de euro în mână", a mai spus Hadăr.

Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.), Iacob Baciu, care reprezintă 20 de federaţii profesionale din învăţământ, industria alimentară, industria textilă, minerit sau agricultură, a avut în 2015 un venit total de aproximativ 164.000 de lei, adică peste 3.000 de euro lunar. Cu excepţia a 21.000 de lei pe care i-a încasat ca membru C.E.S., şi 18.000 de lei obţinuţi din chirii, restul banilor au venit de la C.S.D.R. şi S.C. SIND-România SRL, ca membru al Consiliului de Administraţie.

,,Salariul meu este echivalent cu al unui secretar de stat, acolo trebuie să ajungă. Banii ăştia sunt în funcţie de cotizaţia care intră, poţi să îi iei, poţi să nu îi iei. Au fost ani de zile în care nici jumătate din banii ăştia nu i-am luat. Ştiţi care e problema? Văd că toată lumea vă ocupaţi de sindicate, iar dacă puneţi problema aşa, ar trebui stabilit un nivel de salariu, pentru că în momentul de faţă sunt 2,2 milioane de oameni cu salariul minim pe economie. Vă tot raportaţi la salariile liderilor de sindicat, dar cu Patriciu nu a avut nimeni treabă, cu Păunescu nu a avut treabă, vă luaţi de ăştia de la sindicate care e vai de capul lor şi nu ştiu cum să resolve lucrurile. Eu pot, de mâine, să nu mai fiu, că nu m-a făcut tata lider de sindicat. În primul rând sunt pentru că iubesc patria, neamul, sărăcia şi oamenii. Că dacă voiam să mă fac patron, mă făceam, nu era asta o problemă. Nu mi se pare correct nici cum se pune problema parlamentarilor, chiar dacă sunt huliţi. Atâta timp cât ei sunt cei care legiferează, păi pentru 5.000 de lei ăla nu e plătit pentru munca pe care o face. Un avocat care merge în instanţă, ia între 5.000 şi 6.000 de lei grila, iar ăla stă şase ore în Parlament şi are un salariu de mizerie. Nu e un echilibru în cee ace priveşte salariul în România. Dumneavoastră trăiţi cu impresia că pentru mine e uşor să stau şi cu ceilalţi colegi din învăţământ, şi cu Hăncescu şi cu ceilalţi câte şase ore, zilnic, cât au fost negocierile, ziua, noaptea, de câte ori ne-au chemat, să ţin steagul sus?", a declarat Baciu.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (B.N.S.), Dumitru Costin, a obţinut în 2015, pentru activitatea sindicală, peste 134.000 de lei, 88.800 lei provenind din fondurile BNS, iar 45.000 de lei de la Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori din România (A.F.A.N.), ceea ce înseamnă un venit mediu lunar de aproximativ 2.500 de euro. Dar aproape jumătate din banii încasaţi anul trecut de Dumitru Costin au fost împrumutaţi B.N.S. deoarece, spune acesta, organizaţia avea nevoie de sprijin financiar.

,,Organizaţia a trecut prin anumite dificultăţi financiare şi am renunţat să îmi mai iau acele drepturi salariale care mi se cuveneau şi aşa s-a constituit acest împrumut. Spre deosebire de ceea ce percep alţii, din exterior, unii dintre liderii de sindicat, nu toţi, nu trăiesc ca în sânul lui Avram. Efectiv luptăm în fiecare zi pentru existenţa entităţii noastre, ne constituim buget, care reprezintă într-o mică măsură venitul din cotizaţii, pentru că grosul rămâne la sindicatul de bază şi doar o mică parte din contribuţii ajung la federaţie sau confederaţie. Aşa că atragem resurse din diverse tipuri de fonduri structurale, din consultanţă, facem cercetare ştiinţifică şi în ţară şi în străinătate. Bugetul anual este aprobat de Consiliul Naţional al BNS şi dacă e cazul, la jumătatea anului tot consiliul face rectificările necesare”, a precizat pentru MEDIAFAX Dumitru Costin.

Liderul sindical a mai arătat că a luptat permanent pentru ca organizaţia să se dezvolte, s-au făcut investiţii pentru ca BNS să poată oferi servicii de consultanţă şi consiliere nu doar la nivel intern, iar banii pe care îi primesc cei aflaţi în vârful ierarhiei sindicale au rolul de a asigura un statut social decent, pentru a diminua astfel tentaţia de a se lăsa corupt.

,,Din păcate sunt şi unii lideri sindicali ,,stăpâni pe moşie”, pe conturi, pe resurse. Şi unii, într-adevăr, abuzează atâta timp cât membrii nu au reacţie. Membrii sunt primii care ar trebui să sancţioneze comportamentul abuziv al liderilor de sindicat. Sunt ca nişte acţionari la o companie, dacă managerul a luat-o razna, tu, ca acţionar, nu îl laşi să distrugă compania. Dacă eşti plătit cu un salariu de mizerie, atunci tu care reprezinţi comunităţi mari de oameni eşti în permanenţă supus riscului coruperii, eşti în permanenţă vulnerabil. Un angajator dintr-o mare companie este oricând dispus să-ţi dea bani negri sau să te cumpere pe tine, ori familia ta, ca să ,,vinzi” salariaţii la negocieri. De aia trebuie să aibă un statut social rezonabil, nu unul de lux, să aibă o independenţă financiară care să îi asigure această indepenţă absolut necesară în activitatea sa sindicală", a mai explicat preşedintele BNS.

Unul dintre cele mai mici venituri ca lider sindical îl are Bogdan Hossu, preşedintele confederaţiei Cartel ALFA, care a câştigat în 2015 puţin peste 70.000 de lei. Din această sumă a donat 6.400 de lei Cartel ALFA, bani pe care i-a încasat în calitate de membru al Comitetului de Administrare al S.C. SINDROMANIA SA, astfel, venitul lunar brut a fost de aproximativ 5.300 de lei.

,,La Cartel ALFA am decis ca raportul dintre cel mai mare venit şi salariul minim pe economie să nu fie mai mare de 1 la 8, iar în cazul liderilor acest raport este de aproximativ 1 la 6. Considerăm că raportul acesta este suficient ca să nu stimuleze celui ales ideea de corupţie sau de trădare a mişcării sindicale. De fapt, aici este problema, dacă salarizarea nu este minimal satisfăcătoare, te poţi trezi că anumiţi lideri de sindicat, pentru interesul propriu, încearcă să facă compromisuri, ceea ce înseamnă trădarea salariaţilor. Am văzut şi eu că sunt lideri de sindicat care au 300-400.000 de lei salariu, dar asta probabil că ţine de o reglementare internă a organizaţiei. Evident, însă, că astfel de lideri nu fac bine mişcării sindicale pentru că membrul de sindicat se simte profund ofuscat de acest lucru", a declarat Bogdan Hossu.

Vicepreşedintele Cartel ALFA, Liviu Apostoiu, are însă un venit anual mai mare decât al preşedintelui organizaţiei sindicale, acesta încasând în 2015 peste 93.600 de lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de aproximativ 1.700 de euro. Acesta este compus din salariul primit ca vicepreşedinte al Cartel ALFA - 60.000 lei, venitul ca membru în plenul C.E.S. - 19.000 lei, membru în CA al ANOFM Bucureşti - 4.300 lei, preşedinte al CA al hotelului Apollo din Mamaia - 5.500 lei, la care se adaugă încă 1.000 de euro dintr-un proiect internaţional. Liviu Apostoiu are declarate 10 conturi, deschise la trei bănci din România, în care a cumulat depozite totale de peste 245.000 de lei şi 15.000 de euro.

Agenţia de ştiri MEDIAFAX a încercat în mod repetat să ia legătura cu reprezentanţii Sindicatului Naţional Petrom-Energie (SNPE), ai cărui lideri au fost acuzaţi că eludează legea şi se folosesc banii sindicatului în mod ilegal. Pe pagina de internet a sindicatului în continuare Liviu Luca figurează ca ,,preşedinte" al SNPE, deşi în vara acestui an a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare pentru delapidare şi spălare de bani. Până în momentul publicării acestui articol SNPE nu a formulat niciun răspuns la solicitarea MEDIAFAX.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
SALARII ,
SINDICAT ,
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
De ce Regele Mihai va fi ÎNGROPAT PE ÎNTUNERIC. Explicaţiile de ULTIMĂ ORĂ ale Patriarhiei

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.