WikiLeaks cere Google şi Facebook să anunţe dacă justiţia SUA a cerut date personale despre site

WikiLeaks cere Google şi Facebook să desecretizeze eventuale citaţii primite din partea instanţelor americane, după ce Twitter şi-a anunţat mai mulţi utilizatori că un tribunal din Virginia i-a cerut date privind mai multe persoane asociate cu site-ul, relatează Guardian, în ediţia online.

28 afișări
Imaginea articolului WikiLeaks cere Google şi Facebook să anunţe dacă justiţia SUA a cerut date personale despre site

WikiLeaks cere Google şi Facebook să anunţe dacă justiţia SUA a cerut date personale despre site (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Astăzi a fost confirmată pentru prima dată existenţa unei anchete de spionaj secrete a guvernului american asupra WikiLeaks, în momentul în care citaţia a ajuns în domeniul public", se arată într-o declaraţie a site-ului WikiLeaks.

Citaţia, aprobată în decembrie de un tribunal din Virgina, cere site-ului Twitter, cu sediul în San Francisco, să predea toate detaliile conturilor şi mesajele private primite de cinci persoane. Printre acestea se numără fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, fostul analist militar Bradely Manning, suspectat că ar fi la originea scurgerii informaţiilor publicate de WikiLeaks, parlamentarul islandez Brigitta Jonsdottir, şi hackerul olandez Rop Gonggrijp.

Trei dintre aceştia - Gonggrijp, Assange şi Jonsdottir - sunt numiţi "producători" ai primei scurgeri semnificative de informaţii confidenţiale - înregistrarea video a atacului lansat de un elicopter Apache, soldat cu moartea unor civili şi a unor ziarişti la Bagdad.

Citaţia se referă şi la contul lui Jacob Applebaum, programator american care a fost oprit în iulie la revenirea din Olanda în Statele Unite, când computerul şi telefoanele i-au fost controlate de oficialii americani.

Tribunalul care a emis citaţia a apreciat că există motive rezonabile pentru a crede că Twitter deţine informaţii şi materiale "relevante pentru o anchetă penală".

Documentul judiciar solicită Twitter să nu avertizeze persoanele vizate, însă compania a contestat cu succes această prevedere. Citaţia cere predarea detaliilor legate de adresele IP folosite pentru accesarea conturilor, care îi pot ajuta pe anchetatori să identifice modalităţile de comunicare folosite de cei vizaţi, precum şi adresele de email folosite de aceştia.

WikiLeaks consideră că emiterea citaţiei reprezintă un act de hărţuire. "Dacă guvernul iranian ar fi încercat să obţină prin mijloace coercitive informaţii de la ziarişti şi activişti ai unor ţări străine, grupurile pentru drepturile omului din întreaga lume ar fi protestat", se arată într-o declaraţie semnată de Assange.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici