MApN schimbă legile Apărării. MApN cere militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

La două luni după ce generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, a avertizat că Armata nu poate doborî dronele care cad în România din cauza legislaţiei, după ce un alt obiect a fost descoperit în Brăila, Ministerul Apărării Naţionale a postat pe transparenţă decizională proiectele a două legi: Legea apărării naţionale a României şi Legea privind Sistemul Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză.

Actuala legislaţie este din 1994, când România nu era în NATO. Noua legislaţie stabileşte competenţele şi modalitatea de angajare a capabilităţilor militare şi nonmilitare, constituite la pace, în situaţia ameninţărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepţionale (stare de asediu, de urgenţă, de mobilizare sau de război).

Schimb de misiuni în NATO: Spania preia misiunea de apărare a spațiului aerian al României, iar F-16 românești revin din Lituania

Rogobete acuză PNL și USR de „dublă măsură” după respingerea legii integrității: „Pentru unii reformă, pentru alții abuz”

Unul dintre articolele mult-discutate în presă este cel referitor la „puterea” pe care noua Lege a apărării României o dă preşedintelui pentru românii „aflaţi în pericol în afara teritoriului naţional” şi imediat s-a făcut legătura cu apărarea Republicii Moldovei în cazul unui atac.

Conform Articolului 4, Parlamentul României aprobă, la propunerea preşedintelui, angajarea unor capabilităţi militare sau non militare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea unor ameninţări. De asemenea, preşedintele României poate dispune, la propunerea premierului, măsurile necesare protejării cetăţenilor români aflat în pericol în afara teritoriului naţional.

Este pripit să considerăm că acest articol a fost creat special pentru protejarea celor 600.000 de cetăţeni români din Republica Moldova, deoarece o intervenţie militară într-un stat vecin este mult mai complexă, iar în acest moment Moldova este un stat neutru.

De altfel, militarii români participă şi acum la misiuni externe, cum este cea din Polonia, pentru a contracara un eventual atac al Rusiei, cum militari din alte ţări particiă în ţara noastră.

O prevedere importantă mi se pare, însă, militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război. De asemenea, în Legea privind Sistemul Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză, apar şi măsurile luate pentru contrasurprindere, concept discutat mult în MApN.

Totodată, apare o nouă situaţie de criză, cea în domeniul apărării, pe lângă cele referitoare la urgenţe civile, ordine publică, teroristă, cibernetică, consulară, economică, financiară, sănătate etc.

Un punct important îl reprezintă şi clarificările aduse structurii sistemului naţional de apărare, precum şi al rolului Sistemului Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză (SNMISC).

După transparenţa decizională, proiectele de lege trebuie să fie semnate de structurile implicate, adoptate în Parlament, promulgate de preşedinte şi publicate în Monitorul Oficial.