Prima pagină » Știri externe » Ce provoacă valul de căldură arzător din Europa?

Ce provoacă valul de căldură arzător din Europa?

Europa se topește sub valuri de căldură timpurii, care se vor înmulți rapid din cauza schimbărilor climatice, a aerului care vine din Sahara, a solurilor uscate și cupolelor de căldură persistente.
Ce provoacă valul de căldură arzător din Europa?

Valul arzător de căldură care sufocă Europa în această vară este rezultatul unei combinații de factori meteorologici accentuați de schimbările climatice. Printre aceștia se numără și un vast sistem de presiune atmosferică ridicată, cunoscut drept „cupolă de căldură”, care stagnează deasupra Europei și acționează ca un capac termic, împiedicând circulația aerului rece și menținând aerul cald blocat la sol, potrivit analizei publicate de The Times. Conform prognozelor, „cupola” va persista cel puțin până la începutul lui iulie.

Acestui fenomen i se adaugă pătrunderea aerului fierbinte dinspre nordul Africii, care împinge temperaturile către niveluri record, cum s-a întâmplat recent în Spania și Portugalia, unde termometrele au atins 46°C.

„Este o situație excepțională”, consideră Samantha Burgess, expert climatic al Centrului European pentru Prognoze pe Termen Mediu, care a explicat că „în mod normal, valuri de căldură de o asemenea intensitate apar la sfârșitul lunii iulie sau începutul lui august. Este neobișnuit nu doar prin intensitate, ci și prin extinderea geografică pentru că valul de căldură lovește aproape întreaga Europă de Vest, de la Grecia în sud-est până în sudul Regatului Unit în nord-vest.”

Valurile de căldură vor deveni mai intense și mai dese

Pe lângă temperaturile extreme, regiunea se confruntă cu fenomene meteorologice spectaculoase, precum formarea norilor rulați în Portugalia, un tip de nori arcus care apar când aerul rece de la baza unui nor de furtună ridică aerul cald și umed în atmosferă, iar aceste manifestări vizibile sunt semne ale instabilității atmosferice din ce în ce mai frecvente.

Lipsa precipitațiilor agravează, de asemenea, situația. Marea Britanie a avut cea mai secetoasă primăvară din ultimele cinci decenii, iar în Potsdam, Germania, s-a înregistrat cel mai uscat început de an de când există măsurători meteorologice. Solurile uscate absorb și mai multă căldură, ceea ce aduce creșteri și mai mari ale temperaturilor.

„Aceste valuri de căldură vor deveni mai intense și se vor înmulți într-un ritm rapid”, a avertizat profesorul Richard Allan, expert în știința climei la Universitatea din Reading. Specialistul a explicat procesul, arătând că, pe măsură ce aerul devine mai cald, reține mai multă umezeală, crescând astfel umiditatea și reducând eficiența transpirației, care este principalul mecanism prin care corpul uman se răcorește. „Valul de căldură din 2003, care a ucis aproape 15.000 de persoane în Franța, era fără precedent la acea vreme, dar va deveni o normalitate”, apreciază cercetătorul britanic.

„Să învățăm populația cum să reacționeze și cum să se protejeze”

Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, din cauza emisiilor masive de carbon și a poziționării sale geografice apropiate de regiunea arctică. Arctica, zona polară care cuprinde Oceanul Arctic și părți din țările care-l înconjoară, se încălzește de trei ori mai repede decât restul globului. În plus, reducerea poluării aerului, deși benefică pentru sănătate, înseamnă că mai puțină radiație solară este reflectată înapoi în spațiu, ceea ce favorizează acumularea de căldură la sol.

Efectele sunt resimțite dincolo de orașele supraîncălzite, unde predomină betonul și asfaltul. Linia de îngheț în Alpii francezi (altitudinea la care temperatura scade la 0°C) a atins un record istoric în luna iunie, urcând până la 5.135 metri, peste altitudinea vârfului Mont Blanc. „Ne pierdem ecosistemele montane”, avertizează cercetătorii, care spun și că nu este prea târziu pentru acțiune:„Trebuie să ajungem cât mai repede la emisii nete zero pentru că valurile de căldură se vor intensifica pe măsură ce clima se încălzește. De asemenea, trebuie să adaptăm orașele, să reducem efectul insulei de căldură urbană și să învățăm populația cum să reacționeze și cum să se protejeze”, este sfatul expertei Samantha Burgess.

Citește și