O stare de asediu permanent. De ce Kremlinul se pregătește pentru viața după război

Kremlinul arată semne că este pregătit să încheie războiul cu Ucraina, susțin jurnaliștii independenți ruși citați de Meduza. Cu toate acestea, sursele avertizează că, în cazul unui eșec al negocierilor, Rusia ar putea relua atacurile și ar da vina pe Ucraina pentru escaladarea conflictului.

Întâlnirea dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin este programată pe 15 august în Alaska, în cadrul eforturilor Washingtonului de a media un armistițiu aerian între cele două state. Aceasta survine pe fondul intensificării contactelor diplomatice ale Moscovei cu Occidentul. În ultimele luni, delegații ruși și americani au purtat discuții frecvente privind concesii teritoriale și încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil armistițiu aerian, potrivit Bloomberg.

Armistițiul aerian Rusia-Ucraina. Ce presupune?

Propunerea unui armistițiu aerian ar opri temporar atacurile cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene și asupra infrastructurii aeriene rusești. Pentru Ucraina, aceasta ar însemna reducerea victimelor civile, dar și pierderea unui instrument important de presiune asupra Rusiei. Kremlinul, în schimb, ar câștiga avantajul de a părea pregătit pentru pace, păstrând însă libertatea de a acționa pe teren.

Războiul din Ucraina, ziua 1267. Casa Albă afirmă că summitul Trump-Putin din Alaska va fi un „exercițiu de ascultare” / Zelenski spune că Trump și-a exprimat sprijinul pentru încetarea focului în Ucraina

Liderii europeni i-au transmis lui Trump cinci condiții de pace privind Ucraina, înainte de întâlnirea lui cu Putin în Alaska

Contactele diplomatice dintre Moscova și Washington includ vizite repetate ale trimisului special Steve Witkoff la Moscova, discuții privind sancțiuni secundare și posibile concesii teritoriale ale Ucrainei, inclusiv asupra Donbasului. Întâlnirea Trump-Putin are rolul de a formaliza aceste negocieri și de a evidenția progresul diplomatic, chiar dacă un acord final rămâne incert.

Represiunea internă și controlul Kremlinului

În paralel, Kremlinul își consolidează controlul intern prin legislație restrictivă, represiune selectivă și supraveghere digitală. Sistemul represiv, mai subtil decât în anii anteriori, vizează persoane și organizații care promovează viziuni alternative asupra viitorului Rusiei. Această strategie de „stabilitate represivă” are scopul de a menține autoritatea regimului, chiar și după eventualul sfârșit al războiului.

Viitorul postbelic al Rusiei

În eventualitatea încheierii conflictului, Kremlinul ar putea confrunta crize interne privind legitimitatea puterii și responsabilitatea pentru costurile războiului. Politica represivă și amenințarea cu pedepse severe sunt folosite deja pentru a modela comportamentul societății și a limita dezbaterile asupra viitorului Rusiei.