Cum a penetrat creierul populaţiei „fenomenul Georgescu” şi asemănarea cu Brexit-ul

„Trebuie să înţelegem că o parte a acestor tehnici pe care le regăsim, iată şi în 2024 în România, utilizate de un actor statal străin, urmează, practic, un pattern conform unei doctrine. Ea se cheamă doctrina confruntării informaţionale şi care urmăreşte, practic, anumiţi paşi şi anumită modalitate în care să poţi influenţa încă o dată starea de spirit. să-i spunem la nivelul unui stat. În cazul de faţă, lucrurile s-au derulat după câteva etape predefinite. În primul şi în primul rând, la momentul în care îţi gândeşti un astfel de atac, ai nevoie de conturarea anumitor narative care să aibă priză la populaţie. Din acest punct de vedere, cercetările noastre au arătat că încă din 2019, o companie cu legături certificate în Federaţia Rusă, prin prisma mai multor elemente, a desfăşurat o întreagă campanie de microtargetare a populaţiei româneşti în mediul online. Reţinem situaţia: un exemplu similar cu o companie celebră care a acţionat pe spaţiul Marii Britanii la momentul Brexit”, spune Alex Florenţa, procurorul general al României.

Practic, la fel ca şi în cazul Brexit, se preluau date din mediul online, se făcea analiza preferinţele populaţiei, cu privire la diferitele narative, şi ulterior se segmenta această populaţie pentru a vedea care este populaţia receptivă la un anumit mesaj pe care tu vrei să-l inoculezi.

„Acelaşi lucru (ca în UK, la momentul Brexit – n..r) s-a întâmplat în România, practic, şi analizând, făcând această microtargetare a populaţiei româneşti, s-au conturat patru mari narative de la care populaţia românească era în general receptivă. Aceste patru narative au fost utilizate ulterior pentru că, printr-o întreagă infrastructură online pusă la dispoziţie, şi pe care noi am explicat-o şi astăzi (…), au început să fie vărsate în mediul online românesc, printr-o serie întreagă de canale preconstituite, acest tip de patru narative la care făceam referire. Care a fost ideea? Ideea că această infrastructură a fost creată încă din 2022, a început, în urma acestei microtargetări, popularea spaţiului românesc cu tipul acesta de narative, ideea fiind de nişare a populaţiei româneşti în aceste componente informaţionale, introducerea şi păstrarea ulterior a unor segmente întreagi de populaţie”, mai spune Florenţa.

Odată atras în această bulă informaţională, acel segment de populaţie devine „captiv şi uşor manipulabil”: „Pentru că îl ţii o anumită perioadă, îl fidelizezi pe aceste site-uri, pe aceste pagini de Facebook, controlate de către actorul statal şi care fac parte din instrumentarul de război hibrid. Îl alimentez curiozitatea, interesul, doar cu ştiri, toate fabricate, în general cu inteligenţa artificială, din narativul la care el este receptiv. Urmând ca, în momentele cheie, care interesează actorul statal străin, cum a fost în cazul nostru de alegerile prezidenţiale de anul trecut, să schimbi paradigma şi această întreagă infrastructură să o foloseşti, schimbând întregul palier de narativuri. Şi vii cu narativul care te interesează. În cazul de faţă a fost susţinere electorală a candidatului independent”.

Unii dintre inculpaţii din dosarul Georgescu-Potra au legături certe cu Federaţia Rusă

Cum a fost instrumentată pe rețelele de socializare campania electorală a lui Călin Georgescu / Cum au fost viralizate mesajele / Rolul lui Bogdan Peșchir în susținerea campaniei lui Georgescu

Narativele, odată introduse în această bulă informaţională şi prezentate şi încropite de asemenea manieră, sunt create să corespundă tipului de narativ la care respectiva populaţie este receptivă. Este mult mai uşor de asimilat, este mult mai uşor de recepţionat de respectiva parte de populaţie.

Întrbat de când a început această operaţiune Alex Florenţa a spus că microtargetarea a avut loc „undeva în anul 2019”.

„Este de altfel un raport foarte detaliat la acel moment în care vedem cum segmentează populaţia românească pe grad de preferinţe, nu doar din perspectiva narativelor, dar inclusiv pe regiune geografică şi aşa mai departe. Probabil că pe bază acestei microtargetări se dezvoltă ulterior narativele care să fie vărsate către populaţia românească prin această infrastructură. Iar întreaga infrastructură pe care noi am putut-o proba în această modalitate este deja iniţiată în cursul anului 2022. E activează apoi neîntrerupt până la finalul anului 2024. Repet, prin prezentarea, prin rularea acestor tipuri de narative, astfel încât segmente întregi de populaţie devin captive în aceste bule informaţionale. Iar începând cu primăvara anului 2024, dar amplificarea se vede în primul şi în primul rând cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale de anul trecut. Întreaga infrastructură schimbă narativele. Adică volumul de informaţie care era în mod normal livrat către populaţie (…) se schimbă automat, toate celelalte narative rămân în plan secund şi se inundă spaţiul cu narative pro-candidatul independent”, mai spune Alex Florenţa.