Moldova, asaltată de propagandă pe TikTok: Zeci de conturi false inundă rețeaua cu mesaje împotriva Maiei Sandu și Uniunii Europene

Republica Moldova este ținta unei campanii coordonate de dezinformare pe TikTok, susținută de rețele de conturi false, conținut generat cu inteligență artificială și mesaje politice repetate obsesiv. Potrivit raportului publicat vineri de ONG-ul Expert Forum – specializat în monitorizarea alegerilor și combaterea dezinforii – între 1 și 23 septembrie 2025, peste 700 de conturi TikTok cu activitate politică suspectă, din Moldova, au produs 9.882 de videoclipuri, care au cumulat peste 93,1 milioane de vizualizări.

„Într-o țară cu numai 2,3 milioane de cetățeni, aceste cifre indică o mașinărie de propagandă care funcționează acum la capacitate maximă”, notează autorii raportului. 

Manipulare prin repetare obsesivă 

Campania de manipulare online este centrată pe atacuri constante la adresa Maiei Sandu, a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a parcursului european al Moldovei.

Expert Forum a identificat 93 de conturi specializate în crearea de conținut politic manipulator cu ajutorul inteligenței artificiale și alte 151 de conturi care distribuie în mod repetat videoclipuri reale, în special cu tentă politică sau emoțională (declarații oficiale scoase din context, imagini cu incidente locale sau situații sociale dramatice) fără să adauge context sau surse. Scopul este de a întări teme alarmiste precum criza economică, pierderea suveranității sau corupția guvernamentală. susține aceleași mesaje alarmiste.

Tehnici: frică, cifre, etichete

Exploatarea fricii se numără printre cele mai frecvente tehnici de manipulare, prin mesaje menite să inducă panică, precum „războiul e aproape” sau „Moldova își pierde suveranitatea”. O altă strategie recurentă este folosirea cifrelor fără surse, pentru a crea impresia de legitimitate și obiectivitate, spun experții. De exemplu, unele videoclipuri susțin că „mii de fabrici s-au închis din cauza guvernării pro-europene” sau că „peste 80% dintre moldoveni trăiesc în sărăcie”, fără să ofere surse sau context pentru aceste afirmații.

MAE avertizează asupra unui material fals cu pretinde declarații ale ministrului legate de Moldova

Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?

La fel de des întâlnită este și repetiția unor etichete simplificate, precum „președinte fals”, „dictatură” sau „Titanicul = UE”, menite să fixeze rapid un mesaj negativ în mintea publicului.

Personalizarea negativă a discursului politic face parte tot din arsenalul tacticilor de manipulare folosite de conturile generate cu inteligență artificială. Lideri precum Maia Sandu sunt transformați în ținte principale, nu pentru ideile lor, ci pentru a genera reacții emoționale puternice, sau declarații scoase din context ori reacții personale sunt prezentate repetitiv, pentru a accentua imaginea unei guvernări „arogante” și „ruptă de realitate”.

Contradicția cu realitatea

Până și discursul președintei Moldovei în Parlamentul European – la finalul căruia liderii europeni s-au ridicat în picioare și au aplaudat minute în șir, a fost prezentat în repetate rânduri de aceste conturi false drept o „campanie electorală mascată”, iar sprijinul extern, inclusiv al lui Emmanuel Macron, e interpretat ca dovadă a unei conspirații occidentale.

Contradicția cu realitatea e evidentă: implicarea Franței nu s-a limitat la ceremonii sau declarații retorice, ci s-a tradus în angajamente concrete care vizează direct bunăstarea cetățenilor.
De exemplu, Agenția Franceză pentru Dezvoltare a semnat un împrumut de aproximativ 25 milioane de euro pentru proiecte de decarbonizare și eficiență energetică în Moldova – investiții care reduc valoarea facturilor la energie, modernizând infrastructura, măsuri cu efect direct asupra gospodăriilor și firmelor locale.

Fondation de France, prin inițiative de solidaritate legate de războiul din Ucraina, a direcționat 1 milion de euro numai în anul 2024 către proiecte din Republica Moldova, finanțând ajutoare și centre de primire pentru refugiați, distribuirea de bunuri esențiale, asistență medicală și servicii psihosociale pentru refugiați și familiile gazdă.

Cum devine adevăr colectiv o opinie falsă

Cu toate acestea, pentru mulți utilizatori ai rețelelor sociale mesajul cel mai recent și repetat obsesiv – în acest caz, clipuri virale, etichete simplificate sau fragmente scoase din context, distribuite masiv înaintea alegerilor – rămâne cel mai accesibil mental și pare mai credibil.

Cele mai răspândite teme în postările analizate de specilaștii Expert Forum sunt corupția locală, pierderea suveranității, alegeri „trucate”, criza economică, invazia culturală a UE și amenințarea unui conflict militar.

Aceste mesaje sunt adesea prezentate de avataruri generate cu AI, iar videoclipurile devin virale prin distribuirea masivă de pe conturi anonime: „Nu calitatea mesajelor contează, ci volumul. Forța acestei infrastructuri vine din capacitatea de a satura spațiul public cu conținut manipulator”.

Un caz elocvent este un videoclip distribuit în 3 septembrie, care a viralizat povestea unui bolnav de cancer decedat, transformată în acuzație politică la adresa guvernului. Pe 12 septembrie, un incident aparent minor – dispuita unui gard montat de vecini – a fost transformat în simbol al „persecuției partidului DA”, aliat al AUR, formațiunea lui George Simion, cunoscută pentru retorica naționalistă și temele privind amenințarea independenței. Astfel de cazuri izolate sunt urcatate rapid la rang de narațiuni politice sistemice.

În campanii cu miză, TikTok rivalizează cu televiziunile

În mod repetat, postările sugerează că alegerile ar fi deja „aranjate”, că PAS ar pregăti excluderea observatorilor incomozi, iar dacă Maia Sandu câștigă, Moldova va fi „înghițită de România”.

În plus, s-a observat o creștere a conținutului conspiraționist privind un presupus plan de invazie a Transnistriei de către România.

Expert Forum a analizat și peste 10.000 de comentarii asociate acestor conturi, descoperind că 34% dintre ele erau duplicate exacte, ceea ce arată o posibilă alimentare automată cu boți pentru a crea impresia unei comunități ostile și uniforme.

„Aceste rețele creează o stare permanentă de alertă și nesiguranță. Într-un astfel de spațiu, încrederea în instituții și în procese democratice devine fragilă și ușor de distrus”, explică autorii raportului.

Campaniile de acest fel nu se opresc între alegeri – dimpotrivă, „momentele electorale sunt doar vârful icebergului”, spun specialiștii. În restul timpului, aceste conturi rămân aproape complet libere, însă, în momente cu miză foarte mare, platforme precum TikTok concurează cu televiziunile ca sursă principală de informație politică.