Decizia lui Donald Trump care va avea un impact pozitiv asupra companiilor româneşti de IT

„Eu cred că decizia lui Donald Trump va avea un impact pozitiv asupra companiilor româneşti. Pentru că vizele H1B sunt plătite de companii din SUA pentru a aduce specialişti pe diferite domenii în SUA. Este o modalitate legală prin care specialişti în IT, medicină se pot muta în SUA, spre exemplu. Până acum era o viză pe trei ani, care putea fi reînnoită şi costa câteva mii de dolari. De asemenea, printre colegii mei din Statele Unite asta era principala modalitate prin care ei puteau după aceea să aibă green card şi să devină cetăţeni. Deci era o manieră legală de a te muta în SUA la care companiile apelau pentru că există un deficit de forţă de muncă specializată”, a explicat Ionuţ Antiu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Precizările lui Ionuț Antiu par o gură de oxigen pentru zona de IT din România ce s-a confurntat în ultimele luni doar cu știri negative.

El a adăugat că introducerea taxei de 100.000 de dolari va demotiva companiile din SUA să mai aducă oamenii în SUA iar acestea se vor îndrepta spre a creşte echipele din birourile pe care le deţin în afara pieţei americane.

„Companiile mari care au proiecţii şi bugete pe mai mulţi ani se vor gândi de două ori înainte să-şi mărească numărul de angajaţi într-un anumit birou. În Europa este deja o competiţie pentru angajaţi în ţări ca Elveţia sau Marea Britanie, de la companii mari – Facebook, OpenAI. Ori această taxă de 100.000 dolari, în raport cu salariile – un programator la Meta, Microsoft sau Apple, în California, câştigă brut între 150.000 şi 250.000 dolari pe an, în funcţie de nivelul de experienţă, face complet nefezabil economic să aduci pe cineva în SUA.”

De altfel, în ultimii ani, decalajul salarial între Europa şi Statele Unite s-a redus, în timp ce calitatea vieţii din ţările europene a devenit un factor tot mai important în decizia specialiştilor de a rămâne în Europa.

Tarifele lui Trump zguduie acțiunile din sectorul farmaceutic european

De ce schimbările climatice nu sunt „cea mai mare înșelătorie din lume”? Datele care îl contrazic pe Donald Trump

„În primul rând, dacă ne uităm la datele statistice, cetăţenii români nu prea accesează vize H1B, numărul arată undeva la 100. Eu sunt un exemplu concret, de nouă ani lucrez cu companii americane, sunt cofondator în start-up-uri de peste ocean, am firme şi parteneri acolo, dar activez din România. Cetăţenia îmi oferă libertatea de a călători şi de a face business în SUA, fără a fi nevoie să mă mut acolo. Mulţi specialişti aleg acest model – să rămână în Europa şi să colaboreze la distanţă”, a punctat Ionuţ Antiu.

Dincolo de oportunităţi, datele arată şi amploarea presiunii de pe piaţa americană. Doar 65.000 de vize H1B sunt disponibile anual pentru toate domeniile, în timp ce cererea se ridică la zeci de mii de aplicaţii suplimentare. În total, aproximativ 400.000 de vize H1B sunt active, incluzând reînnoiri şi transferuri.

„Această limită a creat de ani de zile nemulţumire atât în rândul companiilor, cât şi în rândul profesioniştilor. Este o limită care de obicei nemulţumeşte firmele de IT şi oamenii, pentru că de obicei trebuie să aştepte mai mulţi ani câteodată pentru a primi viza asta. Deci cred că putem deduce din statistică şi din nemulţumirea companiilor că cererea este de ordinul zecilor de mii.”

Pe lângă avantajul punctual pe care decizia lui Donald Trump îl poate aduce pentru companiile de IT din România, Ionuţ Antiu subliniază şi diferenţele structurale dintre ecosistemul american şi cel european.

„În primul rând, americanii au un ecosistem de educaţie, capital şi resurse umane care funcţionează mult mai bine decât al nostru. Viza H1B a fost pentru ei un mecanism legal şi stabil prin care aduceau oameni foarte motivaţi şi talentaţi în ţară. În plus, exista şi un element de marketing, era perceput ca un succes personal să te muţi în SUA. Europa nu a reuşit să creeze acelaşi tip de narativ”, a explicat Ionuţ Antiu în cadrul emisiunii.

Piaţa de IT din România se află la o răscruce.

După ani de creştere accelerată, bazată în special pe expansiunea masivă a echipelor, sectorul a intrat într-o etapă de maturizare, în care semnalele pe frontul recrutării sunt amestecate. Unele companii continuă să angajeze, mizând pe proiecte strategice şi pe nişe de piaţă în plină ascensiune – spre exemplu, proiecte pe zona de inteligenţă artificială. Altele însă preferă prudenţa şi se concentrează pe eficienţă, un pragmatism reflectat într-o stagnare sau chiar o uşoară contracţie a forţei de muncă.

În ciuda semnalelor de prudenţă, optimismul nu a dispărut din industria de IT, ci s-a mutat în zonele cu valoare adăugată.

Specialiștii din domeniu spun că concurența din ce în ce mai mare pe poziții poate juca și un rol pozitiv cu o creștere a eficienței angajaților.