România se împrumută a patra oară în 2025 ca să facă față cheltuielilor

Statul are nevoie urgentă de fonduri pentru că bugetul cheltuiește mult mai mult decât încasează, iar deficitul este cel mai mare din Uniunea Europeană. O parte din bani vor fi folosiți și pentru a începe din timp acoperirea cheltuielilor de anul viitor.

Pentru a strânge acești bani, Guvernul a scos la vânzare obligațiuni în euro, adică titluri de stat prin care se împrumută de la investitori, urmând să le returneze banii, cu dobândă, la termene stabilite. Emisiunea este împărțită în trei tranșe, cu scadențe în 2033, 2037 și 2045, deci peste 7, 12 și 20 de ani.

Condițiile exacte ale împrumutului nu au fost făcute publice, dar, potrivit Bloomberg, dobânzile pe care România ar urma să le plătească sunt peste rata de referință de pe piețele financiare: 3,4% în plus pentru obligațiunile pe 7 ani, 3,85% pentru cele pe 12 ani și 4,15% pentru cele pe 20 de ani.

De ce e văzută România ca un pariu riscant?

Procentele „în plus” față de rata de referință reflectă percepția investitorilor despre riscul de a împrumuta bani României. Cu cât o țară este văzută ca fiind mai instabilă fiscal sau politic, cu atât trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să convingă investitorii să-i dea bani.

Ministrul Dragoș Pîslaru: „Avem de tras, este cel mai patriotic lucru pe care ar putea să-l facă țara noastră”. Stadiul tabloului de bord al PNRR

Franța se împrumută tot mai scump pe fondul crizei politice

În cazul României, deficitul bugetar foarte mare, întârzierile în reforme și lipsa unor măsuri clare de reducere a cheltuielilor fac ca țara să fie considerată mai riscantă decât alte economii europene. Iar asta înseamnă că, pentru a atrage împrumuturi, trebuie să plătească mai scump decât alte state.

Împrumuturi noi pentru plata celor vechi

Pe lângă noile împrumuturi, Ministerul Finanțelor vrea să răscumpere anticipat și o parte din obligațiunile mai vechi, care ajung la scadență în 2026. Concret, statul intenționează să plătească în avans o parte din datoriile care ar trebui achitate anul viitor, folosind bani împrumutați acum, dar cu termene de rambursare mai lungi. Printre titlurile vizate se află obligațiuni în valoare de 1,3 miliarde de euro, cu dobândă de 2,75%, alte 1,8 miliarde de euro cu dobândă de 5%, precum și obligațiuni de 1,15 miliarde de euro, purtând o dobândă de 2%.

Această strategie de „rostogolire a datoriei” este des folosită de statele care vor să prelungească termenele la care trebuie să returneze împrumuturile, dar fără să crească brusc povara bugetară într-un singur an.

Statul a împrumutat deja 80% din necesarul de finanțare

România are un necesar de finanțare de aproximativ 260 de miliarde de lei în 2025, în creștere față de estimările inițiale, pe fondul întârzierilor în reforme și al creșterii deficitului bugetar, potrivit lui Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei. Până acum, statul a atras circa 209 miliarde de lei de pe piețele interne și externe. Nanu a explicat anterior, într-un interviu pentru Bloomberg, că guvernul plănuiește să răscumpere anticipat o parte din obligațiunile externe și să le înlocuiască cu unele noi, pe termene mai lungi, ca parte a unei strategii de echilibrare a curbei randamentelor – adică a modului în care variază dobânzile plătite de stat în funcție de durata împrumuturilor.

Tot sursa citată notează că randamentele obligațiunilor românești (adică dobânda la care se împrumută statul) au scăzut ușor după alegerile prezidențiale din mai, când un candidat de centru a învins unul de extremă dreapta. Cu toate acestea, costurile de împrumut ale României rămân cele mai mari din UE, semn că investitorii nu au încredere că țara își va pune în ordine bugetul prea curând.