MApN: Câți piloți, operatori și instructori de drone sunt pregătiți anual în România. Ce spun specialiștii și care sunt centrele de pregătire

În România sunt pregătiți anual peste 200 de piloți, operatori și instructori de drone, a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN) la solicitarea techrider.ro.

Recent, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat la o conferință de presă că nu are o „informație exactă despre numărul de operatori de drone”, apoi a adăugat că „oricum, nu sunt foarte mulți”. Specialiști în domeniu au explicat de ce numărul personalului instruit pentru a folosi aceste sisteme este insuficient.

Care sunt centrele actuale de pregătire

În acest moment, formarea piloților pentru sistemele UAS (Unmanned Aircraft Systems) din cadrul sistemului național de apărare se desfășoară la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov și la Școala de Instruire Interarme a Forțelor Aeriene din cadrul Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu”, Boboc, potrivit MApN. UAS reprezintă un sistem complex format dintr-o aeronavă fără pilot (cunoscută frecvent ca dronă sau UAV – Unmanned Aerial Vehicle) și toate echipamentele necesare pentru operarea ei.

Din fericire, rata de retenție a personalului instruit în domeniu este deocamdată mare. „Rata de retenție a acestei categorii de personal, încadrat pe funcții specifice, este în prezent de 98%”, a transmis Ministerul Apărării.

Infiltrații în stația de metrou Eroilor 1. Anunțul Metrorex

Școlile se închid în mai multe județe din cauza ciclonului! Ședință pentru închidere și în Ilfov și București

Pe fondul incursiunilor tot mai dese ale aeronavelor rusești în spațiul NATO, în Uniunea Europeană (UE) se vorbește de construirea unui „drone wall” (zid de drone) pe flancul estic al NATO, din care România este o parte importantă. Acesta ar fi un sistem defensiv integrat care ar implica o rețea de senzori (radare, acustici), sisteme de bruiaj electronic și mijloace de interceptare (drone, lasere) pentru a detecta, urmări și neutraliza dronele ostile.

Mai mult, România dorește să construiască, cu fonduri din mecanismul SAFE, drone împreună cu Ucraina, fiind necesari piloți de teste și instructori.

În acest context, numărul de piloți, operatori și instructori instruiți anual în România pare insuficient, iar acest lucru este susținut de mai mulți specialiști. O soluție ar fi instruirea de personal și în alte locuri. În România există, de exemplu, un Centru de Excelență în drone la compania de apărare Carfil din Brașov. Acesta are, pe partea de pregătire a echipajelor dronelor, un parteneriat cu armata franceză și există un simulator avansat de instruire, dezvoltat în Franța, care include toate scenariile de luptă reale. Potrivit surselor TechRider, este nevoie de un ordin de ministru pentru ca acest centru să fie folosit.

MApN nu consideră că este nevoie de extinderea centrelor de pregătire

Totuși, MApN transmite că nu este nevoie de extinderea numărului centrelor de pregătire. „În prezent sunt acoperite toate nevoile de școlarizare pentru operatori și instructori UAS de către Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic «Aurel Vlaicu» Boboc și Academia Forțelor Aeriene”, ne asigură instituția. Acest lucru ar putea indica faptul că România folosește un număr mic de UAV-uri și că nici nu există momentan planuri concrete de achiziții mari de astfel de sisteme, potrivit unei surse din domeniu care publicația noastră a discutat: „Tradițional, Armata nu pregătește oameni decât în momentul în care 1) există tehnica respectivă în dotare ori 2) există programare de achiziții aprobate pentru tehnica ce necesită instruirea personalului care o va deservi.”

La conferința de presă despre care am scris mai sus, Ionuț Moșteanu a spus și că „nu avem o unitate de operatori de drone”. Puteți vedea clipul video cu declarațiile pe Mediafax. Întrebați de TechRider de ce Armata nu formează o unitate mare specializată în drone, așa cum au Ucraina sau Rusia, dar și tot mai multe state NATO, reprezentanții MApN au răspuns sec că „Armata României dispune de structuri specializate care operează sisteme UAS”, fără a oferi detalii.

Informații în plus despre ce fac acești militari a dat tot ministrul Apărării. „Cele mai multe drone se folosesc pentru recunoaștere și asta ajută echipamentele moderne. (…) s-a arătat cât de important este să ai ochi, privire dincolo de linia orizontului pentru diverse echipamente, de exemplu, tancuri”, a mai spus Moșteanu, care a mai menționat la capitolul dotări „sofisticate” în materie de drone modelele Bayraktar și „partea de FPV-uri”.

Ministrul a afirmat și că există un interes din partea instituțiilor de învățământ de a-și dezvolta aceste capabilități. „Am fost la Academia Forțelor Terestre de la Sibiu recent și am văzut acolo laboratoare. Le-am văzut și pe cele în care creează drone de la zero, pe cele în care testează drone în poligonul Daia”, a explicat el.

Numărul operatorilor este insuficient

Un specialist din industrie consideră că numărul de militari pregătiți în România pentru a folosi sisteme UAS nu este suficient. „Problema cea mare o reprezintă dinamica normală a personalului. Cei pregătiți azi pentru o anumită tehnică militară este posibil să o opereze doar pentru scurt timp, datorită propriilor dorințe de carieră ori necesităților Armatei ori unor alte conjuncturi”, a explicat specialistul.

Din acest motiv, este necesar să fie instruiți mult mai mulți militari decât cei care ar trebui în mod normal să opereze tehnica respectivă.

„Există factori de multiplicare, în funcție de tehnica militară, privind necesarul de instruire – în general, se consideră factorul trei ca fiind de bază (un militar în serviciu, un militar la pregătire, un militar la odihnă), ciclul operațional obișnuit, ori se poate considera că tehnica respectivă trebuie operată 24 ore: un militar lucrează opt ore, așadar e nevoie de trei militari”, a mai spus persoana cu care a vorbit TechRider.

Totodată, un fost militar cu experiență în teatre de operații a declarat pentru TechRider că în cazul în care armata cumpără drone ieftine (precum modele FPV sau kamikaze), sute sau mii de unități care costă câteva sute sau mii de dolari unitatea, nevoia de personal pentru operarea acestora va fi uriașă, iar personalul instruit anual, insuficient, dacă nu sunt luate măsuri.