Potrivit unui raport publicat recent de Ministerul Apărării din Danemarca, țara a semnat un acord în valoare de 3.67 miliarde EUR cu teritoriile sale autonome, Insulele Feroe și Groenlanda, pentru a finanța inițiativele de apărare planificate până în 2033.
Aceasta urmează unei alte investiții de 1.96 miliarde EUR anunțate la începutul acestui an, potrivit Euronews.
Această inițiativă vine pe fondul tensiunilor politice și strategice din ultimii ani, inclusiv al interesului reînnoit al administrației Trump de a extinde influența Statelor Unite asupra Groenlandei, vasta insulă din Arctica și Atlanticul de Nord care rămâne sub suveranitatea daneză.
Luna trecută, mai multe drone neautorizate au pătruns în spațiul aerian danez, fapt caracterizat de autorități drept „atacuri hibride din partea unor actori profesioniști” care au perturbat temporar operațiunile aeroportuare. Mai multe țări din vecinătate au raportat, de asemenea, incursiuni ale dronelor, iar Rusia este considerată principalul suspect, deși a negat orice responsabilitate.
O inițiativă majoră implică alăturarea aliaților NATO, precum Germania, Franța și Belgia, în adăugarea capacității de realimentare în aer – o măsură care permite piloților de vânătoare să realimenteze în aer folosind avioane cisternă.
Aceste stații de alimentare din cer pot menține avioanele de vânătoare mult timp în aer, permițând misiuni lungi pentru avioanele de vânătoare F-35 ale armatei daneze și avioanele aliaților din Arctica și Atlanticul de Nord.
Danemarca speră, de asemenea, să construiască un nou sediu al operațiunilor speciale NATO pentru a-și consolida poziția de lider în regiune. În prezent, are o autoritate de apărare cu sediul în Nuuk, capitala Groenlandei, care operează în Insulele Feroe, în timp ce armata SUA menține o prezență permanentă la baza aeriană Pituffik din Groenlanda.
Armata daneză va cumpăra mai multe drone mici pentru a-și intensifica supravegherea aeriană în Arctica și Atlanticul de Nord, iar trupele sale vor primi instruire pentru pilotarea acestora, în efortul de a-și consolida pregătirea pentru situații de urgență.
În plus, ministerul apărării își propune să asigure accesul la o capacitate de spargere a gheții pentru a sprijini misiunile din Arctica.
Spărgătoarele de gheață sunt nave specializate care deschid căi prin apele acoperite de gheață, permițând atât operațiuni de apărare, cât și de salvare.
Ministerul a declarat că intenționează să colaboreze cu un operator local cu experiență în navigația arctică pentru a îndeplini aceste sarcini „cu respect pentru comunitățile locale”.
Danemarca investește, de asemenea, în extinderea infrastructurii sale de comunicații submarine sub forma unor noi cabluri submarine.
Prin adăugarea acestora la infrastructura „limitată” existentă, Danemarca speră să reducă vulnerabilitatea la întreruperi și potențiale sabotaje.
Mai multe alte țări europene și-au mărit, de asemenea, cheltuielile pentru apărare pe fondul tensiunilor crescânde în țările mai apropiate de Rusia.
În iulie, Franța a anunțat planuri de cheltuieli militare suplimentare în valoare de 6.5 miliarde de euro în următorii doi ani.
Regatul Unit a alocat 287 de milioane de euro pentru o nouă strategie industrială de apărare, menită să stimuleze producția internă și să creeze locuri de muncă în acest sector.
Între timp, principalul organism colectiv de luare a deciziilor din Spania a aprobat săptămâna aceasta împrumuturi în valoare de 6.89 miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării, cu scopul de a contribui la modernizarea capacităților militare ale țării.