Cum arată o pace bună în Războiul din Ucraina și una rea. Analiză WSJ

Trump a vorbit luni despre „progrese mari” în negocierile pentru încheierea războiului, iar Kievul dă semnale că ar fi dispus la concesii dureroase pentru a evita capitularea sau abandonul din partea Statelor Unite. Întrebarea-cheie însă, subliniază analiza WSJ, este „ce fel de pace” va rezulta în urma acestor discuții.

Panul original de pace „se înclina puternic” spre pozițiile lui Vladimir Putin. Secretarul de Stat Marco Rubio a descris oferta de pace americană drept „un document viu, care respiră”, sugerând că textul inițial, de 28 de puncte, este în curs de rescriere. Iar ultimele informații spun că după discuțiile de la Geneva acesta a suferit deja modificări

Analiză WSJ

WSJ insistă într-un material semnat de redacție că scopul oricărei păci ar trebui să fie supraviețuirea Ucrainei ca stat independent, capabil să-și decidă singur viitorul. Dacă poporul ucrainean ar alege să se apropie de Rusia, „așa să fie”, scrie WSJ, dar toate semnalele arată că Ucraina vrea integrare cu Vestul – inclusiv cu Uniunea Europeană și NATO.

Această suveranitate, argumentează publicația, presupune:

• o Ucraină cu mijloace reale de a se apăra militar;
• acces la armament occidental de vârf, inclusiv rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune (precum Tomahawk) capabile să lovească ținte în Rusia și să descurajeze o nouă ofensivă a lui Putin;
• absența unui veto american sau rusesc asupra modului în care Kiev își organizează apărarea.
• NATO, garanții de securitate și rolul Occidentului

FT: Negocieri secrete la Abu Dhabi între SUA, Rusia și Ucraina

Negocieri de pace Ucraina. Merz avertizează că progrese semnificative nu sunt așteptate în această săptămână

WSJ admite că, în prezent, o invitație rapidă pentru aderarea Ucrainei la NATO pare „nefezabilă”, iar Moscova știe că Kievul nu este aproape de a deveni membru. Totuși, editorialul avertizează că suveranitatea nu poate fi redusă la o simplă pată pe hartă.

Dacă aderarea la NATO este exclusă acum, ea nu ar trebui interzisă „pentru totdeauna”, subliniază analiza. Iar în lipsa unei perspective clare de aderare, Ucraina va avea nevoie de:

• garanții de securitate solide, nu doar „promisiuni pe hârtie”;
• un pachet de garanții oferit de un grup de state occidentale, nu doar de Statele Unite;
• prezență occidentală pe teren, cel puțin sub forma unor trupe care să antreneze armata ucraineană.

Analiza atrage atenția că un draft de acord ar interzice trupe care să opereze în Ucraina sub drapel NATO, pe motiv că Putin nu ar accepta acest lucru. Pentru editorial, această obiecție arată că administrația americană „pune presiune pe partea greșită” în negocieri – pe Kiev, nu pe Moscova.

Este Ucraina pe cale să piardă războiul?

Susținătorii unei abordări mai concesive față de Rusia argumentează că Ucraina „pierde războiul” și că un acord rapid, chiar nefavorabil, este preferabil unui conflict prelungit. Senatorul republican Eric Schmitt este citat cu ideea că e „fantezist” să crezi că încă un pachet de sancțiuni, armament sau bani ar schimba situația.

WSJ respinge această viziune, invocând evaluări ale unor experți militari, inclusiv ale generalului în retragere Jack Keane. Potrivit acestora:

Rusia înaintează în est, dar cu pierderi enorme de oameni și echipamente;

Ucraina „a depășit așteptările”, rezistând aproape patru ani, în ciuda lipsei de armament suficient și a livrărilor întârziate;

Occidentul are de fapt un aliat dispus să lupte direct cu un adversar care amenință să folosească arma nucleară.

În acest context, editorialul pune o întrebare retorică: este „cel mai bun lucru” pe care Occidentul îl poate face să negocieze, în esență, termenii capitulării propriului aliat?

China, sancțiunile și „fanteziile” politice

WSJ identifică drept „principal facilitator” al efortului de război al Rusiei Partidul Comunist Chinez și notează că Statele Unite nu au făcut încă o încercare serioasă de a tăia această linie de sprijin – de exemplu, prin sancțiuni secundare împotriva entităților chineze care ajută Moscova.

Editorialul critică, de asemenea, politicieni din Congres și de la Casa Albă, pe care îi numește „fanteziști” pentru că ar crede că Putin poate fi convins să renunțe la ambițiile asupra Ucrainei prin acorduri economice sau „schimburi culturale”. Comparând situația cu negocierile nucleare cu Iranul, WSJ argumentează că Putin consideră Ucraina ca „aparținând Rusiei, punct”.

„Pacea falsă” – un risc pentru toată Europa

Concluzia editorialului este că un test real al oricărui acord de pace nu este simpla încetare temporară a focului, ci capacitatea lui de a crea condițiile pentru o pace durabilă.

Un acord care: lasă Ucraina slabă militar, îi blochează drumul spre Vest, o forțează să cedeze teritorii suplimentare Rusiei fără compensații de securitate solide, ar reprezenta, în viziunea WSJ, o „pace falsă” ce va semăna germenii unui nou conflict – cu riscuri nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga securitate europeană și americană.