Chimicalele eterne: cum ne intră în corp, ce riscuri prezintă și cum reducem expunerea

Un simplu test de sânge realizat în cadrul unei investigații despre „chimicalele eterne” (PFAS) s-a transformat într-o descoperire tulburătoare: prezența ridicată a unor substanțe aproape imposibil de eliminat din organism.

PFAS sunt un grup de mii de substanțe chimice sintetice extrem de persistente, care nu se descompun în mediul înconjurător și se acumulează treptat în organism. Datorită structurii lor foarte stabile, pot rămâne în sol, apă și sedimente timp de zeci sau chiar secole, fiind considerați unii dintre cei mai durabili poluanți moderni.

Chimicalele care nu dispar

Testele de sânge efectuate în cadrul investigației au scos la iveală o concentrație de 9,8 nanograme (ng/ml) de PFAS pe mililitru de sânge, aproape de cinci ori peste pragul considerat de risc de către specialiști. „Orice nivel peste 2 ng/ml aduce riscuri pentru sănătate”, a precizat dr. Sabine Donnai, medic în medicina preventivă, citată de BBC. Medicul a adăugat că „nu a întâlnit pe nimeni care să nu aibă cel puțin urme de PFAS în sânge”.

Mesaje ale campionilor de Ziua României. David Popovici: Mândru să te reprezint

Operațiune masivă de căutare a unui ren în nordul Angliei: Animalul fugise de la un eveniment festiv. Cum s-a încheiat misiunea

PFAS, peste 10.000 de substanțe folosite în textile impermeabile, vase antiaderente, cosmetice, electronice sau echipamente medicale, „nu se descompun”. „Odată ce ajung în corpul nostru, rămân acolo și se acumulează treptat, până când încep să interfereze cu sistemele noastre”, a explicat Stephanie Metzger, consilier în politici publice la Societatea Regală de Chimie.

PFAS se transmit bebelușilor înainte de naștere

Cercetătorii au asociat unele PFAS cu diverse probleme de sănătate. Printre acestea se numără bolile tiroidei și afectarea fertilității. Anumite substanțe din această categorie au fost legate de cancer de rinichi și ficat. Există, de asemenea, dovezi că expunerea poate influența negativ dezvoltarea copiilor.

Jurnalista BBC care s-a supus testelor pentru a realiza investigația a descoperit și un fapt tulburător: în timpul sarcinilor, corpul ei „a eliminat o parte din PFAS transferându-le bebelușilor”. „Nivelurile ar fi fost și mai mari înainte să rămâi însărcinată”, i-a transmis medicul specialist.

Cum ajung aceste substanțe în viața de zi cu zi

Sursele sunt mult mai diverse decât am crede. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară spune că cea mai mare expunere vine din alimentație, în special din pește, carne, ouă, fructe și produsele din fructe.

Chiar și o simplă căpșună poate purta urme. PFAS sunt folosite în pesticide „ca să se lipească mai bine de fruct și să nu fie spălate de ploaie”, a dezvăluit profesorul David Megson de la Universitatea Metropolitană din Manchester, care se ocupă de analiza chimică a mediului.

Vinul, printre cele mai contaminate

În mod surprinzător, vinul poate fi una dintre sursele cele mai concentrate. „Concentrăm sute de struguri într-o singură sticlă. Pe măsură ce pesticidul se descompune, partea de PFAS rămâne în urmă”, spune Megson. Cu alte cuvinte, atunci când pesticidele folosite pe vița-de-vie se degradează, componentele lor care conțin PFAS nu dispar, ci ajung în produsul final.

Poluanții de acasă

În casă, expunerea la PFAS poate proveni din mai multe surse. Tigăile antiaderente zgâriate pot elibera astfel de compuși. Covoarele tratate pentru a fi rezistente la pete și hainele impermeabile pot conține, de asemenea, PFAS. Chiar și praful acumulat în locuință poate deveni un vector de expunere.

Unele produse pentru copii etichetate ca fiind PFAS-free s-au dovedit a le conține, de fapt. Într-o altă investigație, BBC a găsit astfel de chimicale într-un produs de îmbrăcăminte pentru copii cumpărat de la un retailer britanic, dar provenind dintr-un lot vechi.

„Dacă țesăturile care conțin PFAS intră în „contact prelungit cu pielea umană”, există posibilitatea ca substanțele chimice să fie absorbite prin piele, a explicat profesorul Stuart Harrad de la Universitatea din Birmingham, care a testat produsul.

Ce putem face pentru a reduce expunerea

Dr. Sabine Donnai spune că eliminarea completă a PFAS este „puțin probabilă”, dar nivelurile pot scădea în câțiva ani dacă luăm măsuri. Recomandările specialiștilor includ mai multe măsuri care pot ajuta la reducerea expunerii la aceste substanțe nedegradabile.

Creșterea aportului de fibre

„Este cea mai puternică dovadă de până acum”, spun medicii. Fibrele – din ovăz, orz, fasole, nuci, semințe sau suplimente – pot ajuta organismul să elimine o parte din PFAS.

Folosirea unor surse sigure de apă

„Când bem apă de la robinet, expunerea variază în funcție de zona în care locuim”, spune dr. Federica Amati, cercetător la Colegiul Imperial din Londra. Un filtru de apă – fie un ulcior, fie unul instalat la chiuvetă – poate reduce semnificativ nivelurile.

Înlocuirea tigăilor antiaderente

Orice vas antiaderent zgâriat ar trebui aruncat. „Tigăile din inox sau ceramică sunt mult mai sigure”, aexplicat dr. Amati.

Evitarea textilelor tratate

Hainele sau covoarele care poartă etichetele „impermeabil” sau „rezistent la pete” conțin PFAS, cu excepția cazului în care au o certificare fără PFAS. Se recomandă aspirarea zilnică, aerisirea locuinței și alegerea mereu a materialelor netratate.

Atenție la cosmetice și produse de igienă

Evitați orice ingredient care conține „fluoro” sau „PTFE”. Alegeți produse clar marcate ca fiind PFAS-free, spun medicii.

O problemă a întregii lumi, cu soluții incomplete

Uniunea Europeană analizează o interdicție totală asupra celor 10.000 de PFAS. În același timp, Marea Britanie studiază doar restricționarea unora dintre substanțe. Industria chimică susține că PFAS au „utilizări esențiale” și că „nu există încă înlocuitori siguri pentru toate”.

Adevărul este că aceste chimicale au făcut produsele noastre mai rezistente și mai comode, dar cu un cost pe care abia acum începem să îl înțelegem și, mai grav, să îl contabilizăm.

Țări care au limitat PFAS

Mai multe țări au început deja să impună restricții asupra PFAS. Franța a interzis folosirea lor în cosmetice și textile, începând cu 2025. Danemarca nu mai permite PFAS în ambalajele alimentare încă din 2020. Norvegia a restricționat utilizarea unor compuși PFAS în produse de consum, iar Germania, Suedia și Olanda se numără printre statele care au propus o interdicție extinsă la nivelul întregii Uniuni Europene.