Președintele ales, Jose Antonio Kast, și-a exprimat nostalgia pentru dictatura militară de 17 ani a generalului Augusto Pinochet. El s-a opus legalizării căsătoriei între persoane de același sex și a pledat în ultimii ani pentru interzicerea constituțională a avortului, potrivit AP.
Aceste poziții, despre care unii spun că au sabotat candidaturile prezidențiale anterioare ale lui Kast în țara din ce în ce mai liberală, nu au părut să conteze în alegerile de duminică.
În schimb, Kast, în vârstă de 59 de ani, a obținut o victorie covârșitoare. El a accesat un adânc resentiment față de status quo-ul unei țări lovite de o creștere fără precedent a crimei organizate. De asemenea, populația este dezamăgită de așteptările mari pe care președintele Gabriel Boric le-a stârnit. Așteptări pe care le va lăsa neîmplinite.
Experții spun că acest lucru reflectă starea de spirit care a cuprins America de Sud și, în mod semnificativ, a stimulat dreapta radicală. Mai ales într-un moment în care Trump încearcă să influențeze viitorul politic al regiunii.
Este o schimbare dramatică față de acum doar două decenii. Pe atunci, boom-ul prețurilor mărfurilor a adus la putere așa-numitul „maree roz” al liderilor de stânga. Undul din ei este chiar simbolul socialist Hugo Chavez, care a incitat alegătorii protestând împotriva imperialismului american și jurând că va redistribui bogăția națiunilor lor.
Numai în acest an, în America de Sud, alegătorii au întărit mandatele acordate președintelui anarho-capitalist Javier Milei din Argentina. La fel și cel al președintelui inflexibil Daniel Noboa din Ecuador. Nu au mai dorit să readucă țările lor la tradițiile de stânga care au dominat anterior.
La mitingul de duminică al lui Kast pentru victoria sa, desfășurat la Santiago, capitala Chile, susținătorii au fluturat steaguri americane. Au purtat și șepci roșii cu mesajul „Faceți din nou Chile măreț.” De asemenea au ridicat pancarte cu sloganul campaniei lui Milei din 2023, „Forța schimbării”.