Putin a părut deranjat de întrebările jurnaliștilor stăini. Putin a respins ideea că Rusia ar folosi legislația ca instrument de represiune. Liderul rus a susținut că, spre deosebire de alte țări, în Rusia nu ar exista „represiuni” sau „urmăriri penale” în baza acestei legislații. El a afirmat că, în interpretarea sa, obligația principală ar fi „doar” declararea surselor de finanțare externe: „Noi nu avem nimic de genul acesta. Conform legii noastre, este doar necesar să declari că ai unele surse de finanțare. Nu avem represiuni.”
Partea cea mai directă a răspunsului a venit când Putin a abordat întrebarea despre eventuale „noi operațiuni militare speciale”. El a afirmat că nu vor exista astfel de operațiuni dacă Rusia este tratată „cu respect” și dacă Occidentul ia în considerare „interesele” Moscovei.
În același răspuns, Putin a reluat ideea că Rusia ar fi fost „înșelată” în legătură cu extinderea NATO către est, afirmând că ar fi existat asigurări că NATO nu se va extinde „nici măcar cu un inch” – o expresie pe care a indicat-o drept „citat direct”. El a insistat că interesele de securitate ale Rusiei ar fi fost „neglijate” și că „figurile occidentale” ar fi creat „situația de astăzi” și ar continua să o „escaladeze”.
Întrebat în esență despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”.
„Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO.
Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei.
Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”.
În logica prezentată de el, această retorică ar avea rolul de a distrage atenția publicului de la „greșeli sistemice” ale liderilor occidentali, în special în economie și politici sociale. În sprijinul argumentului, a invocat exemplul unor decizii din zona energetică, spunând că unele state ar fi închis centrale nucleare, ar fi deschis noi centrale pe cărbune și apoi ar fi revenit asupra deciziilor- pe care le-a descris drept „greșeală după greșeală”.
În același registru, Putin a sugerat că și întrebările jurnalistului se înscriu într-o încercare similară de a proiecta imaginea Rusiei ca amenințare, reacționând inclusiv la ideea că „toată puterea” s-ar afla în mâinile sale. El a răspuns că președintele Rusiei are atribuții și competențe, iar „granițele acestei puteri” ar fi „clar consfințite” în Constituția Rusiei.
În încheiere, Putin a afirmat că Rusia ar fi deschisă la colaborare cu Marea Britanie, Europa și Statele Unite, însă doar în condițiile pe care le-a formulat ca „egalitate” și „respect reciproc”.
„Suntem gata să colaborăm cu voi, cu Marea Britanie, cu Europa în ansamblu și cu Statele Unite, dar pe picior de egalitate, cu respect reciproc”, a declarat el.
Întrebat de jurnalistului NBC, dacă se consideră responsabil pentru moartea ucrainienilor și rușilor în cazul în care ar respinge propunerea de plan de pace a președintelui american Donald Trump, Putin a răspuns spunând „NU”, adăugând: „Nu noi am început acest război”.
El a lăudat eforturile „sincere” ale lui Trump de a pune capăt războiului și respinge ideea că Rusia blochează eforturile de a ajunge la un acord de pace. „Este incorect să spunem că respingem ceva. Mingea este în mâinile adversarilor noștri occidentali”, a spus Putin.
Dar, în realitate, Moscova a rămas de neclintit în ceea ce privește cererile sale privind teritoriul ucrainean, solicitând în mod specific ca Kievul să se retragă din unele zone ale regiunii ucrainene Donbas.