Petrecerea Crăciunului în Ungaria pare la prima vedere familiară, cu lumini festive, târguri și brazi împodobiți. Însă tradițiile mai profunde legate de această sărbătoare îi surprind pe mulți străini.
Cea mai mare diferență față de tradițiile occidentale este că în Ungaria sărbătoarea principală are loc pe 24 decembrie, nu pe 25. Familiile se adună după-amiază târziu sau seara devreme pentru cină, schimbul de cadouri și dezvăluirea bradului de Crăciun.
Ziua de 25 decembrie este mai liniștită și relaxată, rezervată pentru vizitarea rudelor și odihnă. Dimineața de Crăciun are o semnificație mult mai mică decât în țările anglo-saxone, scrie dailynewshungary.com.
În Ungaria, Moș Crăciun nu este o figură de Crăciun. Cadourile sunt aduse în mod tradițional de Pruncul Iisus (Jézuska), o figură invizibilă și simbolică. Copiii așteaptă într-o altă cameră în timp ce pomul este decorat, iar un clopoțel sună pentru a semnala sosirea Jézuska.
Moș Crăciun (Mikulás) există în cultura maghiară, dar vine pe 6 decembrie, lăsând cadouri mici, ciocolată sau fructe în cizmele copiilor.
Multe gospodării maghiare nu împodobesc bradul de Crăciun până pe 24 decembrie. Procesul de împodobire se face adesea în secret dacă în casă sunt copii mici, întărind ideea că bradul a apărut „prin magie”.
Bradul maghiar este decorat cu szaloncukor – bomboane de ciocolată, ambalate individual și legate direct de ramuri. Aceasta este o tradiție unică maghiară, iar copiii sunt tentați să fure dulciuri înainte de sfârșitul Crăciunului.
Spre deosebire de mesele occidentale bazate pe friptură, multe familii maghiare evită carnea în Ajunul Crăciunului. Cina include supă de pește (halászlé), pește pane, feluri de mâncare pe bază de cartofi sau varză și deserturi bogate cu nuci sau semințe de mac. Mesele cu carne sunt servite pe 25 și 26 decembrie.
Străinii subestimează cât de liniștită devine Ungaria în Ajunul Crăciunului. Magazinele se închid devreme, transportul public circulă rar, iar centrele orașelor se golesc pe măsură ce oamenii se îndreaptă spre familii.
Chiar și în rândul familiilor nereligioase, liturghia de la miezul nopții din 24 decembrie rămâne foarte frecventată. Bisericile se umplu târziu în noapte, iar participarea este considerată mai degrabă o tradiție culturală decât o obligație religioasă.
Crăciunul maghiar nu este o sărbătoare centrată pe petreceri. Accentul se pune pe rudele apropiate, mesele comune și conversațiile lungi, mai degrabă decât pe adunări mari sau divertisment festiv.