Boboteaza și Sfântul Ioan 2026: tradiții, obiceiuri și superstiții care marchează finalul sărbătorilor de iarnă

Botezul Domnului (Boboteaza), sărbătorit pe 6 ianuarie, alături de Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă și al celor dedicate Nașterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători atât pentru creștinii ortodocși, cât și pentru catolici.

Tradiții românești de Bobotează

În tradiția populară românească, Boboteaza păstrează numeroase elemente specifice sărbătorilor de Crăciun. În unele zone se colindă, se fac farmece și descântece, se află ursitul și se fac prorociri pentru noul an.

Sfințirea apelor și aruncarea crucii

La Bobotează se sfințesc toate apele. Preotul merge la un râu sau lac unde aruncă o cruce, iar mai mulți bărbați se aruncă în apă pentru a o recupera. Cel care aduce crucea la mal primește binecuvântarea preotului și se crede că va avea noroc tot anul. În trecut, acesta era răsplătit inclusiv de domnitor și bucurat de mare respect în comunitate.

Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit pe 7 ianuarie: viața Înaintemergătorului, cum L-a recunoscut pe Hristos și ce înseamnă această zi

Sezamo: peste 30% dintre clienți s-au reorientat către pește și produse din pește, odată cu Boboteaza

Iordănitul femeilor, obicei vechi de purificare

Un alt obicei este Iordănitul femeilor, întâlnit mai ales în nordul țării. Femeile se adunau, petreceau peste noapte, iar dimineața îi luau pe sus pe bărbații întâlniți pe drum, amenințându-i cu aruncarea în apă. În unele regiuni, tinerele neveste erau integrate simbolic în comunitatea femeilor căsătorite prin stropirea cu apă.

Superstiții și credințe populare de Bobotează

Tradiția spune că, în noaptea de Bobotează, fetele își pot visa ursitul, punând sub pernă busuioc legat cu fir roșu. Se mai crede că fetele care cad pe gheață în această zi se vor mărita în acel an.

Masa din Ajunul Bobotezei

În ajun, românii pregătesc o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se pune fân, iar pe masă se așază 12 feluri de mâncare de post, printre care colivă, sarmale cu crupe, borș de pește, pește prăjit și plăcinte de post.

Chiralesa și sfințirea bucatelor

Nimeni nu se atinge de mâncare până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiralesa, termen de origine greacă ce înseamnă „Doamne, miluiește!”. După sfințire, o parte din mâncare este dată animalelor, pentru fertilitate și protecție.

Semnele vremii și interdicții de Bobotează

Se crede că pomii încărcați de promoroacă în Ajunul Bobotezei vestesc un an roditor. Totodată, tradiția spune că animalele vorbesc la miezul nopții. În ziua de Bobotează nu se spală rufe, nu se dau lucruri cu împrumut și sunt interzise certurile.

Sfântul Ioan și „Udatul Ionilor”

Pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc obiceiul „Udatul Ionilor”, mai ales în Transilvania și Bucovina. Cei care poartă acest nume sunt purtați prin sat și stropiți sau duși la râu, într-un ritual de purificare.

Epifania la catolici

Catolicii sărbătoresc pe 6 ianuarie Epifania, simbolizând arătarea lui Hristos către cei trei magi, care i-au adus daruri: aur, smirnă și tămâie.

Tradiții de Epifanie în Europa

În Franța, se pregătește celebra „galette des rois”, în care este ascunsă o figurină; cel care o găsește devine „regele zilei”. Tradiții similare există în Belgia, Olanda, Spania și Italia, unde copiii primesc cadouri de la regii magi, iar sărbătoarea este marcată prin petreceri și obiceiuri populare.