Demersul parlamentarilor are loc în timp ce SUA își întăresc prezența militară în Orientul Mijlociu, iar președintele american a avertizat clar că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară.
Rezoluția, inițiată de democratul Ro Khanna și republicanul Thomas Massie, ar trebui să limiteze „puterile de război” ale președintelui, potrivit CNBC. Înainte de orice nouă intervenție militară suplimentară în Iran, administrația americană ar fi obligată să ceară aprobarea Congresului.
Constituția SUA acordă Congresului autoritatea exclusivă de a declara război. În practică însă, în ultimele decenii, mai mulți președinți americani au ordonat intervenții militare sau au lansat operațiuni armate fără o declarație formală de război și fără un vot explicit al Congresului, invocând prerogativele funcției prezidențiale.
„De îndată ce Congresul își va relua lucrările săptămâna viitoare, vom forța un vot în plenul Camerei asupra rezoluției bipartizane Khanna-Massie”, au transmis liderii democrați, conduși de Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților.
În declarația lor, democrații au condamnat ferm regimul de la Teheran, pe care îl descriu drept „brutal și destabilizator”, amintind „uciderea a mii de protestatari”, însă avertizează că o intervenție militară ar putea avea consecințe grave.
„A porni un război în Orientul Mijlociu fără ca situația să o impună direct și fără o evaluare clară a riscurilor pentru militarii noștri și a pericolului unei escaladări în regiune este o decizie iresponsabilă”, au subliniat aceștia.
Rezoluția nu blochează automat orice reacție militară în caz de atac direct asupra Statelor Unite, dar ar limita posibilitatea unei acțiuni preventive sau a unei intervenții majore fără dezbatere și vot în Congres. Iar miza este una sensibilă: echilibrul dintre puterea executivă și cea legislativă într-un moment de tensiune internațională.
Nu toți parlamentarii susțin însă demersul. Doi membri ai Camerei Reprezentanților, un republican și un democrat, au criticat rezoluția, invocând pericolul reprezentat de capacitățile nucleare și balistice ale Iranului.
„Respectăm și apărăm rolul constituțional al Congresului în chestiuni de război. Supravegherea și dezbaterea sunt absolut vitale. Totuși, această rezoluție ar restricționa flexibilitatea necesară pentru a răspunde unor amenințări reale și în evoluție, semnalând slăbiciune într-un moment periculos”, au transmis ei.
În paralel, administrația Trump continuă negocierile cu Teheranul privind programul nuclear. Joi, cele două părți au avut o nouă rundă de discuții la Geneva, iar ministrul de externe al Omanului a vorbit despre „progrese semnificative”, anunțând că dialogul tehnic va continua săptămâna viitoare la Viena.
În discursul său anual în fața Congresului american, Trump a spus că preferă o soluție diplomatică, dar nu a exclus opțiunea militară. „Nu voi permite niciodată ca principalul sponsor al terorismului din lume să dețină o armă nucleară”, a afirmat președintele SUA.
Disputa de la Washington are implicații dincolo de politica internă americană. O eventuală escaladare militară în Orientul Mijlociu ar putea influența piețele energetice, prețul petrolului și stabilitatea regională, teme care afectează direct și Europa.
Votul anunțat pentru săptămâna viitoare va arăta dacă majoritatea din Camera Reprezentanților este dispusă să limiteze libertatea de acțiune a președintelui într-un moment de tensiune geopolitică ridicată sau dacă argumentul „flexibilității strategice” va prevala.