Dan Barna despre conflictul din Orientul Mijlociu, rolul Europei și miza strategică a aderării Republicii Moldova la UE: „Europa și România sunt în situația și în poziția de a-și proteja cetățenii”

În această săptămână la Strasbourg, conflictul din Orientul Mijlociu și intensificarea atacurilor împotriva Iranului, strategia de extindere a Uniunii Europene și viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034 reprezintă doar o mică parte dintre temele de pe agenda politică europeană.

În tot acest context geopolitic în care domină conflictele și reafirmările de putere, Uniunea Europeană încearcă să își regândească rolul și instrumentele de acțiune. Membrii Parlamentului European discută dosare care ating direcția strategică a blocului comunitar, pornind de la securitate și politică externă, până la modul în care vor fi distribuite resursele financiare în următorul deceniu.

Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Dan Barna, europarlamentar și membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, vorbește despre felul în care aceste crize și decizii strategice se intersectează într-un moment pe care îl descrie drept unul definitoriu pentru Uniunea Europeană.

Două curse aeriene au repatriat 273 de români din Orientul Mijlociu prin Mecanismul RescEU

Ilie Bolojan anunță noi zboruri pentru românii din Orientul Mijlociu: „Facem tot ce este posibil pentru ca românii să ajungă acasă în siguranţă”

Conflictul din Orientul Mijlociu și poziția Europei

Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran a readus Orientul Mijlociu în centrul discuțiilor la nivel internațional. Conform lui Dan Barna, actualul război în desfășurare este rezultatul unui lung șir de evenimente.

„Este un conflict la care s-a ajuns din cauza unei situații care trenează de mult timp. Avem în Iran o guvernare care s-a radicalizat devenind sponsor recunoscut, și chiar autor recunoscut, internațional al terorismului. Un regim care în ultimele luni am văzut, mai ales din momentul în care au pornit și protestele interne, am văzut, a ucis, cifrele variază, dar vorbim de mii sau zeci de mii de cetățeni, uciși de propria lor guvernare, ceea ce este dincolo de orice limite sau standarde ale drepturilor omului”, a declarat acesta.

Această realitate, spune europarlamentarul, a contribuit la disputele geopolitice, care, treptat, au crescut și au condus la o escaladare masivă, ce nu pare să aibă un sfârșit în viitorul apropiat.

În tot acest context, scopul principal al statelor europene rămâne, în primul rând, protejarea cetățenilor și apărarea intereselor strategice. Același lucru rămâne și în atenția României.

„Evident că Europa și în egală măsură România, pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri ai NATO, sunt în situația și în poziția de a-și proteja cetățenii, de a-și apăra interesele strategice și interesele pe care le avem în regiune. Unele țări au interese mai explicite. România este cunoscută printre statele care au avut, în timp de zeci de ani, relații cu toate țările din Orientul Mijlociu și cu Israelul, relații foarte bune și cu statele arabe, fiind un broker de dialog într-o lungă perioadă de timp.”, explică Barna.

Eurodeputatul a declarat că una dintre prioritățile actuale ale statelor europene este acordarea de asistență consulară, dar și repatrierea cetățenilor aflați în zonele afectate de conflict.

„Iar în contextul acestui război, evident că mizele sunt, în primul rând, unele de protecție a cetățenilor, de recuperare a cetățenilor care solicită asistență consulară. Am văzut, în ultimele zile, mii de românii se întorc acasă, cei care solicită lucrul acesta, și e un lucru foarte firesc. La fel se întâmplă, toate statele europene sunt în momentul de față în această logică, fiind greu cumva de anticipat vor evolua ostilitățile în Orient.”, a spus Dan Barna.

Dezbaterea despre umbrela nucleară europeană

În ceea ce privește dezbaterea legată de securitatea nucleară europeană și declarațiile președintelui Nicușor Dan, acesta a spus că România beneficiază deja de protecția oferită de NATO, dar că discuțiile la nivel european sunt în continuare deschise.

„Subiectul acesta al umbrelei de protecție nucleară, adică capacitatea de a face față unei eventuale agresiuni și sentimentul de siguranță pe care umbrela nucleară ți-l acordă, este un lucru foarte complex în momentul de față, pentru că România este acoperită, prin scutul de la Deveselu. Suntem practic în zona de protecție, în zona de acoperire a umbrelei nucleare americane.”

Președintele Nicușor Dan a afirmat joi, la Varșovia, că România este protejată de umbrela nucleară a NATO oferită de SUA. Șeful statului a precizat că „a fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României”.

„Ceea ce am văzut că a declarat președintele Nicușor Dan este cumva confirmarea faptului că România este în etapa încă de reflexie, încă analizează care sunt cele mai sigure decizii asupra acestui fapt.”, a declarat Dan Barna.

Republica Moldova și perspectiva aderării la UE

În paralel, agenda europeană din aceste zile include și tema privind extinderea Uniunii Europene, în special în ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina. Dan Barna a afirmat că aderarea Chișinăului la Uniune rămâne un scenariu realist.

„E foarte clar că apărarea Europei depinde de un flanc estic foarte puternic. Un flanc estic foarte puternic înseamnă ca Uniunea Europeană să se extindă spre Ucraina, spre Moldova.”, a spus acesta.

În acest proces, România joacă un rol foarte important, afirmă eurodeputatul: „România este principalul susținător, este vocea principală care apără acest proiect de aderare a Moldovei la UE.”

Pe lângă dimensiunea strategică, Dan Barna a declarat că există și o componentă simbolică, pe care România o ia în calcul, privind susținerea acestui proiect: „România și Moldova împreună, unire sub umbrela europeană în cadrul Uniunii Europene.”

Reforma bugetului european

Pe lângă cele menționate, viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 reprezintă, de asemenea, unul dintre cele mai dezbătute și importante teme ale Europei, încă de când au început negocierile. În această săptămână, la Strasbourg, se vor vota prioritățile bugetului.

„Bugetul european este în momentul de față reformat complet. Până acum aveam undeva peste 50 de fonduri diferite, acum avem 3 piloni, practic, toți banii europeni, vorbim de aproape 2.000 de miliarde. Sunt 1.985 de miliarde de propunere a Comisiei Europene, deci aproape 2.000 de miliarde, care sunt împărțite pe trei piloni foarte clari.”, a spus Dan Barna..

Eurodeputatul a declarat că una dintre prioritățile sale, în tot acest demers al stabilirii bugetului, este să existe fonduri dedicate statelor care candidează pentru aderare la Uniunea Europeană.

„Este o prioritate pentru mine ca statele, cum este Moldova, cum sunt statele din Balcanii de Vest, să aibă alocări financiare clare, predefinite, pe care să le știe, să nu fie doar o găleată generală din care sunt folosite resurse când e nevoie. pentru că e important, mai ales pentru guvernele pro-europene din aceste state, să știe pe ce resurse de dezvoltare, pe ce bani pot să conteze, și atunci e o miză lucru acesta”, a afirmat Dan Barna.