În lipsa invitației la consultări pentru participarea la SAFE, industria autohtonă de apărare începe discuții cu băncile pentru soluții de finanțare. Planurile OPIA

„Toți membrii noștri au nevoie de finanțare pentru a se dezvolta. Astăzi, industra de apărare a devenit un pilon foarte important în economie, iar ei încearcă să se dezvolte pe atât de mult pe cât își dorește și statul să cumpere noi tehnologii”, a explicat Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte OPIA și director general al Romarm, într-o discuție cu reporterul Mediafax.

Acesta a subliniat importanța includerii companiilor autohtone în proiectele finanțate prin programul SAFE, aflat în prezent în plin proces de selecție.

Israelul își crește bugetul apărării 13 miliarde de dolari ca finanțeze războiul cu Iranul

Bugetul pentru 2026: investiții record și deficit de 6,2% din PIB. Bani mai mulți pentru autoritățile locale

„Vorbim de programul SAFE, vorbim de un program de 16,68 miliarde de euro, dar este un împrumut. Aici trebuie să avem grijă că va trebui să dăm banii respectivi înapoi la un moment dat, adică în 30-40 de ani, ceea ce ar putea aduce costuri foarte mari pentru România, dacă nu vom utiliza bine acești bani. Adică dacă banii respectivi nu vor fi introduși în economie și vor fi dați doar la companii din afara țării, care vor pleca după o perioadă, să spunem, de cinci, zece ani, aceștia nu vor mai aduce în plus valoare, încât noi să putem să plătim împrumutul pe această perioadă de 30-40 de ani. Eu m-aș concentra în locul autorităților pe companiile din România, deja prezente, sunt companiile de stat, dar și companiile private și membri OPIA, pentru a rămâne bani în țară. Cei 80 de membri din copia sunt toți cu capital autohton, avem unul singur străin, pe ei ar trebui să ne concentrăm fiindcă ei cu siguranță nu vor pleca din România și banii vor intra în economie, vor genera forță de muncă nouă și vor aduce bani la bugetul de stat”, consideră Răzvan-Marian Pîrcălăbescu.

„Organizația Patronală Industria de Apărare este extrem de supărată pe factorii decidenți fiindcă nu au fost invitați la consultări pe programul SAFE și au luat decizii fără a consulta industria”, a subliniat președintele OPIA.

O decizie finală asupra companiilor cu care se vor încheiate contacte nu a fost anunțată.

„Nici măcar noi nu am fost consultați, asta este problema. Nu vreau să spun că ar fi ignorați (companiile autohtone – n.r.), dar parte amare a investiției nu va ajunge la membri OPIA, cum e și normal să ajungă, vor ajunge probabil în alte părți pe care le-au decis factorii care se ocupă de programul SAFE”, a declarat președintele OPIA.

„Ne-am întâlnit aici pentru a găsi soluții de finanțare de la bănci, bănci cu capital autohton dar și străine să putem să avem un împrumut cu o dobândă decentă, împrumut sub dobânda pieței ca să ne putem dezvolt”, a spus Răzvan-Marian Pîrcălăbescu.

Pentru moment, finanțările sunt dorite pentru producția de muniție, clasică și inteligentă, și pentru tehnologia nouă, de drone și antidrone.

La întâlnirea de marți din Capitală au fost prezenți și reprezentanți ai Executivului – Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), dar și Legislativului, respectiv Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Senatului, care și-au arătat susținerea pentru consolidarea industriei locale de apărare, cu atât mai mult în contextul geopolitic actual.

Reprezentanți ai instituțiilor financiar – bancare au fost de la Exim Banca Românească, CEC Bank, Garanti BBVA, Libra Internet Bank,i BRD – Groupe Société Générale, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Deutsche Bank și ING.

Organizația Patronală „Industria de Apărare” (OPIA) reunește 80 de membri, printre care unele dintre cele mai importante companii active în industria de apărare din România, printre care se numără: Compania Națională ROMARM, Societatea Uzina Mecanică Cugir, Bluespace Technology, Thales Systems, Societatea Uzina Mecanică MIJA sau Societatea Electromecanica Ploiești.

Ce înseamnă SAFE

Programul strategic „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) este derulat în România sub umbrela Cancelariei premierului. România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030. Contractele trebuie semnate, conform calendarului, până la finalul lunii mai.

Ministerul Apărării Naționale gestionează 21 de proiecte din cadrul SAFE, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, după cum a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în prima conferință care a detaliat componentele programului pentru România, condusă de șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca.

Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită, pe lângă segmentul de înzestrare modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate, și pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.