Telefonul furat să poată să fie „ucis” de proprietarul vătămat. Apple, Google și Samsung somate să implementeze măsura

Discursul comisarului Mark Rowley mută accentul de la imaginea clasică a hoțului de stradă la un lanț infracțional transnațional. Potrivit Met, ceea ce pare un simplu smuls de telefon este, în realitate, poarta de intrare într-o afacere de sute de milioane, alimentată de export, revânzare și reactivare peste hotare. Poliția londoneză spune că în unele dosare a găsit copii de 14 ani recrutați pe rețele sociale pentru a fura telefoane, iar anul trecut a destructurat o rețea legată de trimiterea a până la 40.000 de aparate pe an către China și Hong Kong.

În acest sens, cazul britanic nu este o excepție, ci un simptom european. Europol descrie furturile organizate și spargerile din UE drept activități dominate de grupări mobile de crimă organizată, care se deplasează din țară în țară, iar un alt raport al agenției arată că state precum Franța, Italia, Malta, Portugalia și Spania sunt printre cele mai afectate de rețelele implicate în furturi și spargeri. În 2021, o operațiune coordonată de Europol în 17 țări împotriva „mobile criminality” s-a soldat cu 228 de arestări după verificarea a circa 70.000 de persoane, semn că fenomenul este tratat deja la scară continentală, nu doar locală.

Google și Apple avertizează angajații cu viză să evite călătoriile internaționale. Care este motivul

De altfel, Europa discută problema de peste două decenii. Într-un raport al Comisiei Europene din 2003, furtul de telefoane mobile era deja descris ca o problemă globală, iar instituția observa că soluțiile naționale sunt doar parțial eficiente, deoarece aparatele trec rapid granițele. Același document nota că blocarea prin IMEI depinde de baze de date voluntare, aplicate inegal, și că multe IMEI-uri puteau fi reprogramate ușor. Comisia avertiza încă de atunci că miza va crește odată ce telefonul mobil devine și instrument de plată, transfer financiar și comerț digital.

Aici se află și miezul disputei actuale cu Apple, Google și Samsung. Producătorii au deja mecanisme solide pentru protecția datelor și blocarea accesului: Apple folosește Activation Lock, Google a extins funcții precum Theft Detection Lock și Remote Lock, iar Samsung oferă localizare, blocare și ștergere la distanță. Însă cererea Londrei merge mai departe decât protejarea conturilor sau a fotografiilor: Met vrea un mod de blocare imposibil de ocolit, activare imposibilă oriunde în lume, integritate IMEI „by design”, resetări mai greu de abuzat și componente care să nu mai poată fi revândute separat pe piața neagră.

Londra nu deschide doar un nou front cu marile companii de tehnologie, ci repune pe agenda europeană o întrebare veche: cine oprește furtul, poliția sau designul produsului? Dacă răspunsul britanic va produce reguli sau standarde noi, efectul nu se va opri la Westminster. Ar putea deveni model pentru marile capitale europene, acolo unde telefonul nu mai este doar un obiect scump, ci cheia de acces la bani, identitate și viața digitală a utilizatorului.