„House of cards” de Balcani / Țările balcanice de vest sunt divizate între susținerea SUA și neutralitate în conflictul din Iran

Reacțiile de poziționare a țărilor balcanice de vest față de războiul din Iran reflectă alianțele geopolitice de lungă durată și tensiunile etnice interne din regiune, potrivit unei analize europeanwesternbalkans.com.

Albania, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord s-au situat clar de partea Statelor Unite, în timp ce Serbia încearcă să cultive o atitudine de neutralitate.

Bosnia și Herțegovina nu au, încă, o poziție oficială uniformă.

Această poziționare divergentă conturează un peisaj politic polarizat.

Premierul Albaniei a fost cel mai ferm din regiune: regimul de la Teheran trebuie să dispară

G4Media: Scutul de la Deveselu, piesă-cheie în apărarea Europei într-un eventual conflict SUA-Iran

Premierul Albaniei, Edi Rama, a adoptat cea mai fermă poziție din regiune, declarând Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) drept „organizație teroristă” și cerând acțiuni internaționale coordonate împotriva regimului de la Teheran.

Rama a susținut explicit politica fostului președinte american Donald Trump, calificând Iranul drept o „teocrație periculoasă” și o „excepție gravă” de la normele internaționale.

El a subliniat, de asemenea, alinierea Albaniei la pozițiile Uniunii Europene și ale liderilor occidentali, inclusiv ale Ursulei von der Leyen.

Bosnia și Herțegovina sunt divizate

În contrast, Bosnia și Herțegovina afișează o poziție profund fragmentată.

Țara a co-sponsorizat o rezoluție ONU care condamnă atacurile Iranului în regiune, însă decizia a fost luată fără consens intern, de către ambasadorul Zlatko Lagumdžija.

Reacțiile interne sunt divergente: Marele Muftiu Husein Kavazović a criticat intervenția americano-israeliană, în timp ce liderul politic Milorad Dodik și-a exprimat sprijinul pentru Israel și a considerat acțiunile împotriva Iranului drept justificate.

Kosovo: e „timpul libertății pentru Iran”

Kosovo s-a aliniat rapid poziției americane.

Președinta Vjosa Osmani a declarat că intervenția SUA marchează „timpul libertății” pentru Iran și a reafirmat sprijinul pentru Washington și aliații săi.

Și Muntenegru a condamnat acțiunile Teheranului, solicitând însă o soluție diplomatică.

Premierul Milojko Spajić a transmis sprijin Emiratelor Arabe Unite, în timp ce autoritățile au reiterat angajamentul față de pozițiile UE și NATO.

În aceeași linie, ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Timčo Mucunski, a subliniat că diplomația trebuie să rămână prioritară, dar că descurajarea este esențială în fața amenințărilor.

Vučić e rezervat

Serbia adoptă o poziție mai rezervată. Președintele Aleksandar Vučić a avertizat că un conflict major între SUA, Israel și Iran era „previzibil” și ar putea dura.

Belgradul nu s-a aliniat deciziei Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară iraniană pe lista organizațiilor teroriste.

Vučić a insistat asupra necesității menținerii păcii și a echilibrului diplomatic, subliniind relațiile bune atât cu Israelul, cât și cu statele arabe.

O regiune a alianțelor

Diferențele de reacție evidențiază fragilitatea consensului regional într-un context internațional tensionat.

În timp ce unele state se aliniază ferm politicii americane și europene, altele încearcă să mențină un echilibru delicat între interesele geopolitice și stabilitatea internă.

Pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Balcanii de Vest rămân un barometru al influențelor globale – și al diviziunilor care persistă în interiorul Europei.