Nelipsitele perle de la simularea la română / „Personajul avea un cap de păsărică”

O primă etapă este scanarea lucrărilor la predarea lor de către elevi, în prezența lor, de către profesorii asistenți, cu echipamente speciale.

Apoi, lucrările sunt încărcate pe o platformă securizată a Ministerului Educației și anonimizate automat.

Modul de notare

Fiecare lucrare, fie că este simulare, fie că este un examen real, este corectată de doi profesori, independent unul de celălalt.

Fiecare evaluator acordă note pe baza baremului de evaluare.

Dacă diferența dintre notele acordate de cei doi profesori este mai mică sau egală cu 1 punct, nota finală se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire.

Simularea Evaluării Naționale. Luni are loc proba de Limba și literatura română / Simularea, organizată în 97% din școli

Protest al sindicatelor din Educație, împreună cu ANOSR, la Palatul Cotroceni: „Vă e frică de un popor educat?” / Scrisoare deschisă trimisă către Nicușor Dan: „Dați-l jos pe Bolojan că lucrurile s-ar putea puternic degrada”

Dacă diferența dintre evaluări depășește 1 punct, lucrarea intră într-o a treia evaluare de către alți doi profesori.

Platforma digitală distribuie lucrările la evaluatori din diverse județe. Datele personale sunt securizate prin măsuri tehnice stricte.

„Personajul avea un cap de păsărică”

Simularea la limba română a produs ceva confuzii printre elevi, lucru care s-a văzut în modul nesigur de exprimare al acestora, cu un limbaj precar și o gramatică incertă.

Bunăoară:

„Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (cioareci, n. red.) deasupra genunchilor”. „Omul era îmbrăcat căcăcios (sărăcăcios, n. red.), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”.

Sau aceasta – „Reușita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.

„Nu ne-a predat ce e un text blagian”

Anul trecut, o exprimare prețioasă a profesorilor în redactarea cerințelor a fost de natură să le provoace confuzie. Elevii au avut de răspuns unor cerințe pe baza unui text al lui Blaga și au folosit cuvântul „blagian” (care ține de Blaga), termen care i-a pus în mare dificultate.

„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian”.

În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac”.

„Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”.

„Rima din prima strofă a încrucită”.

„Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă”.

„Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia”.

”Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”

La una dintre cerințe, copiii au avut de făcut o paralelă între poezia „Trezire” și un articol din revista „Dilema Veche”.

„Autorul Lucian Blaga și doamna Cristina au în comun o dilemă despre albine și faguri, așa că el face poezii iar ea și-a făcut un site www.dilemaveche.ro”.

„Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul”.

Dezastru la limba română

Mai mult de 58.000 de copii au luat sub 5 la română anul trecut.

42% nu au reușit să scrie o compunere de cel puțin 150 de cuvinte.

53% au eșuat la gramatică: nu știu diferența dintre „ia-ți” și „i-ați” și nu știu să articuleze substantivul „copii”.

85% dintre candidați nu au dovedit că sunt capabili să argumenteze în mod coerent o opinie.