Oana Țoiu, mesaj la 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă: Victimele au dreptul la memorie

„Astăzi, 1 aprilie, se împlinesc 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, unul dintre cele mai dureroase și, timp de decenii, unul dintre cele mai ascunse capitole ale istoriei noastre”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Oana Țoiu. 

„În 1941, mii de români din Bucovina de Nord, din satele Văii Siretului, s-au îndreptat spre România, spre libertate. Nu au purtat arme, ci icoane, ca simbol al credinței, și steaguri albe, ca semn al păcii. Nu au căutat confruntarea, ci libertatea de a reveni acasă, în matca lor națională. Răspunsul agenților NKVD a fost o ploaie de gloanțe asupra unor oameni pașnici, urmată de tortură și gropi comune. La câteva luni distanță, o parte dintre supraviețuitori a fost deportată”, spune Țoiu. 

Ministrul precizează: „Echipa noastră de la Consulatul General al României la Cernăuți a comemorat în această dimineață victimele, cu respect și atenție, ca în fiecare an”. 

Oana Țoiu: Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată

Oana Țoiu participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, cu discuții despre securitatea Europei și crizele internaționale

Oana Țoiu mai punctează că Masacrul a fost ignorat de manualele din istorie, subliniind că menținerea vie a memoriei victimelor este esențială. 

„Prea mult timp, această tragedie a fost absentă din manualele de istorie din România, dintr-o vinovată și impusă tăcere a regimului comunist. Crimele atroce ale perioadei sovietice, crime împotriva românilor, nu pot fi însă uitate, pentru că un stat puternic se sprijină pe o memorie colectivă asumată”, spune ministrul. 

Paralela între atrocitățile sovietice și cele ruse

Ministrul de Externe a făcut o legătură directă între crimele sovietice de acum opt decenii și acțiunile Federației Ruse în Ucraina. 

„Falsificarea sau necunoașterea istoriei este o insultă la adresa victimelor, iar neasumarea trecutului încurajează făptașii să comită noi crime. Este unul dintre gândurile cu care revin astăzi acasă, după ce am văzut ieri, la Kiev și Bucha, mărturiile atrocităților comise de trupele ruse, care ne reamintesc, peste decenii, cât de fragile rămân viața și demnitatea umană în fața violenței statului totalitar”, mai spune Țoiu. 

„Victimele au dreptul la memorie, cu atât mai mult cu cât cei responsabili de acest masacru nu au fost niciodată deferiți justiției. Memoria, în acest caz, este singura formă de reparație morală”, mai notează șefa diplomației de la București. 

În mesajul său, Oana Țoiu a salutat rolul culturii în recuperarea memoriei colective, oferind ca exemplu filmul „Pădurea de molizi”, regizat de Tudor Giurgiu.