Prima pagină » Economic » Ce materii prime critice are de fapt România? Ministerul Economiei și ANRMPSG lucrează la un proiect de hotărâre de Guvern pentru actualizarea Programului geologic la nivel național

Ce materii prime critice are de fapt România? Ministerul Economiei și ANRMPSG lucrează la un proiect de hotărâre de Guvern pentru actualizarea Programului geologic la nivel național

România face pași pentru relansarea cercetărilor pentru actualizarea datelor istorice privind resursele minerale, inclusiv mineralele critice, pentru identificare și valorificarea lor și pentru a face posibilă integrarea acestora în lanțul de aprovizionare și producție al Uniunii Europene, au transmis Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, inițiator legislativ, și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, reglementator, în răspunsuri trimise la solicitarea Mediafax.
Ce materii prime critice are de fapt România? Ministerul Economiei și ANRMPSG lucrează la un proiect de hotărâre de Guvern pentru actualizarea Programului geologic la nivel național

Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG),  au finalizat un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobare a normelor metodologice de aplicare a Programului geologic la nivel național, în vederea asigurării relansării domeniului și a dezvoltării durabile a acestuia, au transmis oficialii instituției, la solicitarea Mediafax, la sfârșitul săptămânii trecute.

Răspunsurile oficialilor MEDAT și ANRMPSG au venit după ce reporterul Mediafax a întrebat, în contextul discuțiilor la nivel național și internațional privind materialele/materiile prime rare, dar nu exclusiv, să furnizeze cele mai noi și detaliate informații privind potențialul acestor resurse pe teritoriul României și demersurile statului (MEDAT, ANRMPSG) pentru determinarea acestora.

Solicitarea viza și stadiul proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național, publicat în transparență decizională pe 15 octombrie 2025.

„Este necesară demararea cât mai rapidă a unui program de cercetare la nivel național”

Proiectul de act normativ se află în circuitul de avizare, iar termenul estimat de aprobare în ședință de Guvern este sfârșitul primului semestru al anului curent, potrivit oficialilor MEDAT.

„Având în vedere necesitatea actualizării datelor istorice existente în arhivele instituțiilor abilitate și contextul macroeconomic internațional, este necesară demararea cât mai rapidă a unui program de cercetare la nivel național, pentru a face posibilă integrarea resurselor minerale naționale în lanțul de aprovizionare și producție al Uniunii Europene”, au transmis reprezentanții instituției.

Potrivit MEDAT, prin Legea nr. 27/2018, s-a aprobat Programul geologic la nivel național, care introduce cadrul general prin care se poate stabili anual o listă de obiective geologice prioritare necesară pentru a menține potențialul de resurse minerale al țării, în vederea conformării cu angajamentele economice, comerciale și de securitate asumate de statul român, cu strategiile naționale de dezvoltare și cu prevederile Programului de guvernare.

Programul Geologic Național este elaborat și în conformitate cu Strategia națională a resurselor minerale neenergetice 2025–2035, având ca obiect cercetarea geologică a resurselor neregenerabile. Cadrul legal invocat stabilește prerogativele Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ca minister de resort, și ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), ca autoritate competentă și de reglementare, care gestionează toate resursele minerale ale României.

„Se constată un interes crescut pentru materiile prime critice și strategice”

„Ținând cont de faptul că explorările geologice anterioare au vizat în principal resursele minerale necesare industriei din perioada 1945–1989, în prezent se constată un interes crescut pentru materiile prime critice și strategice (crom, stibiu, pământuri rare, grafen etc.), precum și necesitatea actualizării bazei de date la nivel național și a utilizării metodelor moderne pentru identificarea și valorificarea acestora”, au transmis oficialii MEDAT.

Un alt considerent care conferă acestui demers un caracter de urgență este necesitatea conformării prevederilor Regulamentului (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, care obligă statele membre la elaborarea și implementarea unui program național de explorare a materiilor prime critice.

„În cazul României, acest program de explorare va fi reprezentat de Programul geologic la nivel național. Prin propunerile făcute în proiectul de hotărâre de Guvern, se stabilește cadrul general de implementare în etape a programului, în conformitate cu bugetul anual alocat de la bugetul de stat, pentru activitățile eligibile stabilite în anexa la Legea nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național”, arată MEDAT.

Care sunt pașii următori

Potrivit inițiatorului legislativ, normele prevăd etapele de implementare a programului, care se realizează prin procedură competitivă de ofertare deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația achizițiilor publice în vigoare. Prestatorii selectați în urma procedurii de achiziții publice vor încheia contracte cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în vederea efectuării lucrărilor de cercetare geologică.

Programul Geologic Național are ca obiect cercetarea pentru resurse minerale neregenerabile, inclusiv materiile prime critice definite în lista cuprinsă în Regulamentul (UE) 2024/1252, precum și pentru resurse minerale regenerabile, cum sunt apele minerale naturale gazoase și plate, apele minerale terapeutice și apele geotermale.

Astfel, temele de cercetare vor include activități de prospecțiune, realizate în baza unui permis emis de ANRMPSG, în conformitate cu prevederile legale și instrucțiunile tehnice aplicabile la momentul emiterii permisului, și vor conduce la elaborarea de studii geologice specifice, sinteze, hărți geotematice de interes național, hărți predictive privind potențialul de resurse minerale, inclusiv materii prime critice, precum și rapoarte geologice la nivel național pentru zonele prospectate, în vederea valorificării informațiilor preexistente, obținute prin lucrări de cartare și metode geofizice și geochimice.

„Programul Geologic Național va contribui la creșterea gradului de utilizare a resurselor secundare de materii prime, având drept obiectiv și auditarea resurselor minerale secundare depozitate în iazuri de decantare sau halde de steril, care prezintă un potențial ridicat de valorificare industrială prin recuperarea metalelor prețioase, critice și utile de bază. Reintroducerea în circuitul economic a resurselor secundare va sprijini consolidarea securității și sustenabilității aprovizionării cu materii prime critice esențiale pentru sectoarele industriale cheie, atât în prezent, cât și în perspectiva tranziției către o economie verde. Rezultatele cercetării geologice vor fi integrate de către ANRMPSG în Fondul Geologic Național (FGN), în vederea valorificării acestora prin organizarea de oferte publice pentru explorare”, au arată reprezentanții MEDAT.

Demersuri pentru consolidarea colaborării cu mediul privat în proiecte de exploatarea resurselor

Cele treizeci și patru de tipuri de materii prime critice identificate de Comisia Europeană sunt încadrate în această categorie deoarece există un risc ridicat în ceea ce privește securitatea aprovizionării și au un impact semnificativ asupra economiei, comparativ cu alte materii prime, explică oficialii MEDAT.

În acest context, potrivit sursei citate, în România sunt identificate următoarele resurse:

  • din categoria resurselor nemetalifere: grafit și nisipuri cuarțoase, minerale de bor, fosforite;
  • din categoria resurselor metalifere: cupru, magneziu, bismut, galiu, germaniu și telur, stibiu, titan, wolfram și pământuri rare (TR).

Zăcămintele de grafit sunt exploatate, la nivel european, într-un număr restrâns de țări, precum Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, însă acestea nu acoperă semnificativ necesarul, nici cantitativ, nici calitativ, subliniază responsabilii.

„Dependența totală a UE de importuri poate asigura, în prezent, potențialilor investitori o cotă de piață foarte importantă ulterior redeschiderii exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier, cuprinzând mina Cătălinu și cariera Ungurelașu, acesta putând constitui materie primă pentru o gamă variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și construcția de mașini, a transmis MEDAT.

  • În prezent, pentru cariera Ungurelașu, județul Gorj, există licența de exploatare nr. 634/1999, în vigoare până în anul 2030, titularul licenței fiind SNS SALROM S.A., companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
  • altă companie aflată în portofoliul MEDAT, Băița S.A. Ștei, deține două licențe de exploatare pentru minereuri cu conținut de wolfram și bismut.

„MEDAT urmărește consolidarea colaborării cu mediul privat în proiecte de exploatare a resurselor minerale neenergetice, încurajând inițiativele venite din partea agenților economici din Uniunea Europeană și facilitând parteneriatele cu societățile din portofoliul ministerului care administrează obiective miniere”, arată MEDAT.

În plus, potrivit ministrului, România deține o rezervă considerabilă de magneziu, omologată geologic, în perimetrul minier Budureasa din județul Bihor.

„Exploatarea magneziului reprezintă o oportunitate economică însemnată, existând un interes foarte mare la nivel mondial pentru acest tip de resurse, prin prisma utilizării acestui metal în producerea aliajelor ușoare aplicate într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare. Și în acest caz, Uniunea Europeană este dependentă aproape în totalitate de importuri”, au transmis reprezentantții MEDAT.

Alte categorii de materii prime critice existente la nivel național sunt pământurile rare și titanul, prezente în perimetrul minier Jolotca din județul Harghita. Autoritatea competentă a aprobat o licență de concesiune pentru explorare în acest perimetru unei companii private, care și-a manifestat dorința de colaborare cu investitori interesați, potrivit sursei citate.

ANRMPSG va decide asupra oportunității concesionării activităţii de prospectare, explorare sau exploatare a resurselor minerale

„ANRMPSG, în calitate de autoritate competentă și de reglementare care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor minerale este responsabilă cu selecţia, verificarea, stabilirea suprafeţei și a coordonatelor topogeodezice ale perimetrelor miniere şi decide asupra oportunității concesionării activităţii de prospectare, explorare sau exploatare a resurselor minerale în perimetrele selectate, urmând procedurile stabilite prin Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003, publicate în HG nr.1208/2003”, au transmis oficialii ANRMPSG, în răspunsul pentru Mediafax.

În prezent, distribuția resurselor minerale pe teritoriul României, inclusiv cele încadrate în categoria materiilor prime critice, este prezentată în Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea nr.1212 bis din 3 decembrie 2024, au precizat oficialii autorității de regelementare.

DOCUMENT Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035 – AICI

La întrebarea Mediafax cu privire la etapele procedurale privind explorarea resurselor, odată finalizate normele/Programul geologic, ANRMPSG a precizat că programul geologic, aşa cum a fost stabilit prin Legea nr.27/2018, implică doar cercetări de prospecţiune, aşa cum sunt definite în art. 3, alin. 30 din Legea minelor nr.85/2003 şi art.25 din HG nr.1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003

În privința procedurilor de identificare și evaluare cantitativă și calitativă a resurselor minerale prin lucrări de explorare geologică, în acest caz se aplică aceleaşi prevederi precizate în art. 15 şi 16 din Legea minelor nr.85/2003, respectiv organizarea de concurs public de ofertă pentru concesionarea de activități de explorare, în condițiile prevăzute în cap. IV secţiunea 1 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003, publicate în HG nr. 1208/2003, au transmis oficialii ANRMPSG pentru Mediafax.