Economedia: Proiectul legii salarizării bugetarilor prevede tăierea unor sporuri, precum indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare

Proiectul care stabilește noua lege privind salarizarea bugetarilor – aflat încă în lucru – vine cu o serie de modificări substanțiale, una dintre cele mai importante fiind că se limitează sporurile pentru bugetari, iar unele dintre ele vor dispărea de tot, cum ar fi indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, conform documentelor obținute de Economedia.

Este important de precizat că documentul este un proiect de lucru, pregătit de fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole.

La acesta se aduc modificări în timp real ar putea fi chiar schimbat substanțial de către Guvern, după ce Dragoș Pîslaru a preluat interimar ministerul Muncii.

Ilie Bolojan: Noua lege a salarizării nu va reduce veniturile bugetarilor, dar va elimina dezechilibrele create de sporuri

Ministerul Muncii: Nicio variantă oficială privind legea salarizării unitare nu a fost publicată

Economedia a obținut proiectul legii salarizării trimis spre consultare către partenerii sociali, în data de 21 aprilie.

Ministerul Muncii a transmis, vineri, că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind proiectul legii salarizării unitare.

Potrivit sursei citate, elaborarea proiectului este încă în curs, iar orice variantă finală va fi rezultatul unui acord la nivel politic.

„În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, se mai arată în comunicat.

Cele mai importante prevederi din noua lege

Baza de calcul:

• Proiectul noii legi-cadru de salarizare pentru sectorul bugetar din România va intră în vigoare la 1 iulie 2027, cu o valoare de referință inițială de 4.325 lei.
• Raportul salarial va fi de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază/indemnizație din sectorul bugetar, față de 1 la 12 în prezent.
• Salariul de bază se calculează înmulțind coeficientul de salarizare (specific fiecărei funcții) cu valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. Aceasta nu poate fi modificată dacă PIB-ul scade și nu trebuie să majoreze ponderea cheltuielilor de personal în PIB.

Sistem nou de ierarhizare a funcțiilor:

• Legea introduce o structură de 11 grade salariale (față de sistemul actual bazat pe familii ocupaționale și grile separate). Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți cuprins între 1,00 și 7,00.
• Ierarhizarea se face printr-o metodă analitică de evaluare a funcțiilor, pe baza a 7 criterii: cunoștințe și experiență, complexitate, judecată și impact al deciziilor, influență și coordonare, contacte și comunicare, condiții de muncă, incompatibilități și regimuri speciale.
• Ajustarea coeficienților se va face doar cu avizul Muncii și al Finanțelor. Astfel, se vor evita creșterile ad-hoc ale salariilor.
• Aceasta este o schimbare structurală majoră: funcțiile nu mai sunt salarizate pur și simplu după domeniu, ci după o evaluare standardizată a valorii muncii.

Gradații de vechime simplificate

• Se mențin 6 gradații, dar cu cote ușor modificate față de legislația anterioară: 7,5% la gradația 1 (3-5 ani), 5% la gradațiile 2 și 3, câte 2,5% la gradațiile 4 și 5. Important: se iau în calcul și perioadele lucrate în sectorul privat, nu doar în sectorul bugetar.

Sporuri:

• Va fi revizuit sistemul de acordare a sporurilor și va fi plafonată suma sporurilor la 20% din salariul de bază.
• Se va realiza o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante.
• Vor exista următoarele sporuri specifice:
  • 10% pentru activitatea de control financiar preventiv
  • 40% pentru personalul ce implementează proiecte și gestionează fonduri europene nerambursabile şi/sau externe rambursabile
• Se elimină mai multe sporuri!
  • indemnizația de hrană
  • indemnizația pentru titlul de doctor. Acesta va fi luat în calcul la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor, este necesară deținerea titlului de doctor.
  • sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care, în prezent, este în cuantum de până la 300 lei brut.
• Sporul pentru persoanele cu handicap va fi acordat în cuantum de 15% din valoarea de referință.
• Sporul de noapte și sporul pentru munca suplimentară sunt exceptate de la limita de 20%.

Premii de performanță reglementate strict

• Sistemul de premiere este nou structurat: valoarea totală a premiilor nu poate depăși 5% din fondul de salarii de bază pe ordonator.
• Pot fi premiate cel mult 20% din funcțiile de execuție și 30% din funcțiile de conducere.
• Valoarea individuală a premiului este cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază pe perioadele de referință (trimestru, semestru sau an).

Transparență salarială obligatorie

• Toate instituțiile publice sunt obligate să publice de două ori pe an (30 aprilie și 31 octombrie) lista completă a funcțiilor cu toate drepturile salariale aferente. Nerespectarea se sancționează cu amendă între 20.000 și 30.000 lei.

Reguli tranzitorii

• Diferența salarială tranzitorie: Se introduce acest concept pentru a acoperi diferențele dintre salariile în vigoare în iunie 2027 și cele rezultate din noua lege, asigurând o trecere etapizată la noul sistem.
• Dacă prin aplicarea noii legi un angajat ar câștiga mai puțin decât în iunie 2027 (luna de referință), i se acordă o diferență tranzitorie care compensează diferența. Aceasta se acordă lunar, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031, perioadă în care sistemul urmează să fie absorbit treptat.

Ce rămâne neschimbat

Structura generală a sistemului (salariu de bază + sporuri + premii), principiul că toate drepturile salariale se stabilesc exclusiv prin lege (contractele colective nu pot depăși plafoanele legale), regulile privind munca suplimentară și gestionarea operațională de către ordonatorii de credite.

Proiectul ar putea fi modificat

Premierul Ilie Bolojan are trei proiecte de reformă pe care vrea să le promoveze urgent în absența miniștrilor PSD, iar noua lege a salarizării bugetarilor este unul dintre acestea, conform G4Media.

Un draft al proiectul legii a fost elaborat de Ministerul Muncii, condus până acum de Florin Manole, dar, potrivit informațiilor G4Media, el ar fi adus o cheltuială suplimentară la bugetul statului de câteva miliarde de lei anual.

Miza este așezarea acestei salarizări pe baze corecte și sustenabile pentru buget, după cum arată PNRR asumat de România.