Agenția internaționalã de evaluare financiarã S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3″, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt.
Acțiunea de rating a fost una neplanificatã, fiind în afara calendarului anunțat la începutul anului, motivul fiind evenimentul special cauzat de dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României, arată Ministerul Finanțelor într-un comuniact.
Urmãtoarea publicare programatã de cãtre agenție privind ratingul suveran al României este 2 octombrie 2026.
Reprezentanții ministerului susțin că evaluarea S&P reflectã atât provocãrile economice și politice actuale, cât și faptul cã România a început sã livreze rezultate în procesul de consolidare fiscalã în primul trimestru din 2026, precum reducerea gradualã a deficitului și a dezechilibrelor macroeconomice.
Perspectiva negativã reflectã opinia agenției privind menținerea riscurilor ridicate în urmãtoarele 6-12 luni privind implementarea consolidãrii finanțelor publice ale României și reducerea deficitelor sale externe, se mai arată în comunicat.
Agenția estimează că deficitul bugetar va fi de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa.
„Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, deși un aspect îmbucurãtor, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor fațã de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat cã poate implementa politici curajoase și eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscalã, evoluțiile actuale de pe scena politicã fiind urmãrite cu atenție atât de agențiile de rating, cât și de investitori, menținerea unui rating recomandat investițiilor fiind o certificare a faptului cã România este pe o traiectorie pozitivã, fiind de altfel subliniatã execuția bugetarã aferentã primului trimestru”, susține ministrul Alexandru Nazare.
El spune însă că poziția ratingului este vulnerabilă.
„Totuși, trebuie sã fim foarte atenți, poziția rating-ului fiind una vulnerabilã cu o perspectivã negativã, menținerea traiectoriei de ajustare precum și absorbția fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE si fondurilor de coeziune fiind necesare pentru pãstrarea gradului investițional”, a mai spus Nazare.
Potrivit raportului, România a înregistrat o îmbunãtãțire a performanței fiscale în prima parte a anului 2026, pe fondul mãsurilor de consolidare adoptate în 2025 și al creșterii veniturilor bugetare. S&P noteazã cã deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, ceea ce reprezintã un semnal pozitiv pentru stabilizarea finanțelor publice.
Ministerul Finanțelor susține că un rol important în evaluarea agenției îl au și fondurile europene, considerate esențiale pentru menținerea stabilitãții economice și susținerea investițiilor. România este estimatã sã beneficieze în 2026 de transferuri europene consistente, inclusiv prin PNRR, fonduri care pot acoperi o parte importantã din necesarul de finanțare externã al economiei.
S&P estimeazã cã economia României ar putea traversa o perioadã temporarã de stagnare în 2026, influențatã inclusiv de evoluțiile din piețele energetice internaționale.
Pentru anul 2027, este anticipatã o relansare a economiei, fiind previzionatã o creștere economicã de 2,5%, pe fondul implementãrii reformelor și al accelerãrii investițiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunãtãțirea indicatorilor macroeconomici și la reducerea dezechilibrelor externe.
În același timp, raportul evidențiazã și principalele vulnerabilitãți: deficitul bugetar încã ridicat, nevoile mari de finanțare externã și riscurile generate de instabilitatea politicã, într-un context regional complicat. S&P avertizeazã cã întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene ar putea pune presiune asupra profilului de risc al României.
S&P noteazã cã situația politicã recentã, caracterizatã de dizolvarea coaliției guvernamentale, poate crea provocãri pe termen scurt. Agenția apreciazã cã existã premise pentru menținerea stabilitãții instituționale, notând cã existã un consens politic larg privind necesitatea continuãrii reformelor și consolidãrii fiscale, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. În același timp, autoritãțile române sunt responsabilizate sã continue implementarea reformelor structurale necesare pentru atragerea fondurilor europene și pentru întãrirea disciplinei bugetare, inclusiv în domenii sensibile precum salarizarea în sectorul public și administrația publicã.
Agenția menționeazã cã factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027 sau un acces limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027, fapt care ar limita perspectivele de creștere ale economiei și implicit ar amplifica riscurile balanței de plãți.
Suplimentar, o retrogradare a ratingului ar putea fi analizatã și în scenariul unor presiuni externe crescute, respectiv o evoluție nefastã și de duratã manifestatã pe piața energiei ca urmare a rãzboiului din Orientul Mijlociu, cu implicații directe privind așteptãrile inflaționiste.
Potrivit agenției, o eventualã îmbunãtãțire a perspectivelor ar putea avea loc în condițiile reducerii semnificative a deficitelor și relansãrii creșterii economice.