Numărul companiilor cu capital social din Ucraina s-a triplat față de cel de la începutul războiului. Și ponderea în valoarea totală subscrisă de stăini a crescut

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Dacă în 2022, numărul firmelor cu capital social din Ucraina era de 322, acesta a crescut la 390 în 2023, apoi la 474, în 2024, iar în 2025, la 534.

În 2026 s-au înregistrat, până luni dimineață, 204 astfel de persoane juridice, potrivit cifrelor ONRC.

Sursa: ONRC

Potrivit celor mai recente statistici ale ONRC, la 31 martie, Ucraina se află pe locul 27 în clasamentul pe ţări a investitorilor în societăţi cu participare străină la capitalul social, cu 3.278 de societăți cu participare ucraineană, cu o valoare a capitalului social subscris de peste 670 de milioane de lei.

Acestea reprezintă 1,14% din totalul societăților cu participare străină și 0,33% din totalul capitalului social subscris.

Cea mai mare pondere a firmelor o are Italia, cu peste 54.500 de firme, în timp ce Regalul Unit al Țărilor de Jos au cea mai mare cotă din capitalul social subscris.

Raport UE: sprijinul pentru Ucraina depășește 193 de miliarde de euro de la începutul războiului

Polonia reduce treptat sprijinul pentru refugiații ucraineni

Înainte de începutul războiului, numărul era de trei ori mai mic, iar Ucraina era mai jos în clasamentul. Astfel, la 31 decembrie 2021, Ucraina era pe locul 31 în clasamentul pe ţări a investitorilor în societăți cu participare străină la capitalul social, cu 1.90 de societăți cu participare ucraineană (0,46% din total), cu o valoare a capitalului social subscris de aproape 439 de milioane de lei (0,25% din total.)

Câți ucraineni sunt strămutați în România

Dreptul la protecție temporară pentru cetățenii ucraineni după invazia rusă – instituit prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE – a fost prelungit până la data de 4 martie 2027.

Astfel, permisele eliberate beneficiarilor protecției temporare în România sunt valabile pe toată perioada aplicării Deciziei UE, astfel acestea se vor prelungi automat, nefiind necesară o solicitare în acest sens, potrivit sintezei realizate de oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Per ansamblu, datele IGI arată că în ultimii trei ani de la declanșarea conflictului militar dintre Ucraina și Federația Rusă, numărul persoanelor care s-au strămutat pe teritoriul României s-a redus semnificativ.

Astfel, dacă în aprilie 2022, numărul beneficiarilor de permise protecție temporară era de aproximativ 20.000, acesta a avut un trend descendent până la finalul anului 2023 și a rămas relativ constant, sub pragul de 5.000 de permise, din anul 2024 până la sfârșitul anului 2025, potrivit raportului anual al IGI pe 2025.

În total, de la începutul conflictului, la nivelul IGI au fost emise/reemise permise de ședere pentru un număr total de 201.890 beneficiari de protecție temporară, din care majoritatea covârșitoare, de 199.358 (98,7%), cetățeni ucraineni. Cele mai multe cereri pentru emiterea/reemiterea permisului de ședere pentru beneficiarii de protecție temporară au fost înregistrate la structurile IGI 1 din București (29,3%), Constanța (13%), Suceava (12,7%) și Maramureș (8.2%).

În ceea ce privește azilul, anul trecut la nivelul IGI au fost înregistrate 37 de cereri de azil ale cetățenilor ucraineni strămutați din cauza conflictului, o valoare apropiată celei din anul 2024 când au fost înregistrate 47 de cereri de azil, după ce în anul 2022 fuseseră înregistrate de peste 100 de ori mai multe, respectiv aproape 4.401 de solicitări.

Câți bani primesc ucrainenii din România

Conform celor mai recente măsuri de sprijin și asistență umanitară pentru persoanele care provin din zona de conflict armat din Ucraina, intrate pe teritoriul României începând cu data de 1 iulie 2024,

Beneficiarii au dreptul la o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti–Ilfov, care se acordă pe o singură perioadă de trei luni consecutive, începând cu data de 1 iulie 2024. Sumele sunt 750 de lei/lună pentru o persoană singură și 2.000 lei/lună pentru o familie.

Beneficiarii anteriori găzduiţi în locaţiile stabilite de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă primesc o sumă forfetară, de 500 de lei/lună pentru persoana singură şi 1.500 lei/lună pentru o familie.

Informații despre condițiile și mecanismul de acordare a sprijinului, actele normative în limba RO și UA și anexele pot fi găsite pe website-ul oficial al Guvernului: www.protectieucraina.gov.ro

Ultimul raport publicat de Cancelaria premierului privind integrarea refugiaților ucraineni în România, valabil până la 30 aprilie 2025, din 24 februarie 2022 și până la data citată, 11.507.497 cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României, dintre care: 4.526 persoane au solicitat azil, 199 persoane au obținut o formă de protecție internațională și 252.407 persoane au beneficiat de protecție temporară.

Numărul total de cetățeni ucraineni înregistrați la agențiile pentru ocuparea locurilor de muncă pentru a fi încadrați în muncă era în acest interval, de 24.433.

Potrivit datelor publicate de agenția din România a Înaltului Secretariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite din România, în luna iunie 2023, în România se aflau 95.640 de refugiați din Ucraina, respectiv capacitatea unui stadion de fotbal. De la începutul conflictului și până la data menționată, 3,7 milioane de refugiați au sosit sau au trecut prin România direct din Ucraina sau din Republica Moldova. Cei mai mulți dintre ei au avut nevoie de asistență imediată și de transport, dar, potrivit datelor UNHCR, 35% dintre refugiați nu au avut nevoie de acest sprijin și au ales să-și achite cazarea și hrana din resurse proprii.