Ce măsuri a luat NATO după ce țările din flancul estic au accesat de 3 ori art. 4 al Tratatului Nord Atlantic din cauza războiul Rusiei în Ucraina

29 mai 2026, 12:20, Politic

Sorina Matei

Articolul 4 din Tratatul NATO se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Acesta inițiază consultări oficiale între aliați pentru a evalua riscurile și a decide măsurile necesare, fără a implica automat o intervenție militară.

Orice țară membră NATO poate solicita activarea acestui articol atunci când detectează o amenințare directă la adresa securității sale sau în vecinătatea sa (de exemplu, acumulare de trupe inamice, încălcări ale spațiului aerian sau crize regionale).

La invocarea articolului, Consiliul Nord-Atlantic (organul politic decizional al NATO) se întrunește de urgență pentru a discuta problema. Scopul este acela de a analiza situația și de a ajunge la un consens privind politicile sau acțiunile comune de descurajare și apărare.

UPDATE: O dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe în Galați | Consulatul Rusiei de la Constanța va fi închis. Anunțul lui Nicușor Dan | Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE | IMAGINI ÎN PREMIERĂ

Ce scrie presa internațională despre drona prăbușită la Galați | UPDATE. Prima reacție a presei ruse. Agenția TASS a citat MEDIAFAX

Spre deosebire de Articolul 5 (care activează principiul apărării colective și un răspuns militar direct), Articolul 4 este pur consultativ. Nu există o obligație automată de a trimite trupe sau echipamente, ci doar obligația de a purta discuții și de a căuta soluții diplomatice sau strategice împreună.

3 crize majore pe flancul estic

De la începutul războiului Rusiei în Ucraina și până în prezent, Articolul 4 din Tratatul NATO a fost invocat în 3 ocazii majore, fiind inițiat de grupuri de state sau de țări individuale de pe flancul estic.

1. 24 februarie 2022 – Invocare colectivă istorică

A fost declanșat chiar în prima zi a invaziei ruse în Ucraina. A marcat momentul în care cele mai multe state au semnat simultan o astfel de cerere.

Cine l-a invocat: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia.

Motivul: Amenințarea directă la adresa securității regionale din cauza atacului masiv al Rusiei asupra unui stat vecin.

2. 10 septembrie 2025 – Incursiunea masivă de drone din Polonia

O nouă activare separată a avut loc după ce un număr record de dispozitive rusești au pătruns pe teritoriul aliat.

Cine l-a invocat: Polonia (prin decizia guvernului condus de Donald Tusk).
Motivul: Violarea gravă a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești de atac, eveniment catalogat drept o provocare deliberată pe scară largă.

3. 19 septembrie 2025 – Încălcarea spațiului aerian al Estoniei

La o diferență de mai puțin de zece zile de la incidentul polonez, o altă țară baltică a apelat la această măsură.

Cine l-a invocat: Estonia.
Motivul: Intrarea neautorizată și zborul timp de 12 minute a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, o acțiune considerată de Tallinn o escaladare periculoasă.

Ce s-a întâmplat după invocarea articolului 4?

Consultările de urgență din cadrul Consiliului Nord-Atlantic în urma activării Articolului 4 au generat măsuri imediate și strategice pentru securizarea flancului estic. NATO nu a trecut la acțiuni militare ofensive, ci a implementat operațiuni stricte de descurajare și protecție aeriană.

Rezultatele concrete și deciziile logistice de apărare aeriană au inclus:

1. Lansarea „Operațiunii Eastern Sentry” (Septembrie 2025)

Inițiată la doar două zile după pătrunderea în masă a dronelor rusești în Polonia, această operațiune vizează în mod specific securizarea frontierelor aeriene aliate.

Doborârea directă a țintelor: Forțele aliate și poloneze au primit autorizația și au doborât o parte din dronele rusești intrate în spațiul NATO, o premieră în gestionarea acestor incidente.
Restricții de zbor: Polonia și statele baltice au instituit coridoare speciale și restricții stricte de spațiu aerian de-a lungul granițelor estice.

2. Activarea scuturilor aeriene și dislocări de tehnică militară

Sistemul NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD) a fost plasat în stare de alertă maximă.

Trimiterea de avioane de vânătoare: State precum Olanda, Germania, Italia și Franța au trimis de urgență escadrille suplimentare de avioane pentru a intercepta și escorta aeronavele rusești (așa cum s-a întâmplat în cazul celor trei avioane MiG-31 din Estonia).
Baterii antiaeriene temporare: S-au suplimentat temporar sistemele de rachete Patriot și NASAMS în punctele critice de pe flancul estic.

3. Implementarea „Zidului European de Drone” și a rețelei „Eastern Flank Watch”

Provocările repetate au forțat trecerea de la măsuri temporare la soluții tehnologice permanente.

Integrare radar și război electronic: S-a aprobat accelerarea rețelei Eastern Flank Watch, un program care combină senzori avansați, sisteme de supraveghere maritimă și echipamente de război electronic (EW) capabile să bruieze dronele înainte ca acestea să treacă granița.
Zidul de drone (Drone Wall): Proiectul coordonat de Polonia, țările baltice și Finlanda folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza de la sol sau din aer dispozitivele autonome ghidate de Rusia.

4. Modificarea structurii de comandă (Mai 2026)

Cea mai recentă decizie majoră este reorganizarea lanțului de comandă militar pentru a asigura o viteză de reacție sporită.

Corpul germano-olandez de la Münster a preluat direct sectorul de apărare din Letonia și Estonia, permițând trimiterea instantanee de trupe și sprijin logistic în caz de escaladare fără a mai trece prin comandamente intermediare.

Potrivit oficialilor români, incidentele cu drone, ca cel din Galați, sunt integrate în apărările colective.

art 4 comandament nato masuri nato

Recomandarea video

Ambasadorul Rusiei, chemat de urgență la MAE. România închide Consulatul de la Constanța și expulzează consulul general

Consolidarea securității pe flancul estic, tema discuțiilor dintre Bolojan și Maia Sandu după cazul dronei de la Galați