Decizie controversată a completului din care face parte judecătoarea Raluca Moroșanu: de la 6 ani de închisoare cu executare, în 3 ani de închisoare cu suspendare, într-un caz de agresiune sexuală

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

În speța judecată era vorba de fapte săvârșite în toamna anului 2022 și primăvara anului 2023 în care un băiat minor a fost agresat de inculpatul Nicușor Grameni, fost crainic al FC Dinamo.

Acuzațiile penale au fost susținute de declarații ale diferitelor persoane dar și de exploatarea unor conversații aflate pe suporturi optice.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București l-au trimis în judecată în decembrie 2024 pe Grameni, organizator de competiții al FC Dinamo, pentru două acte materiale de agresiune sexuală săvârșită asupra minorului, în formă continuată.

Inițial, instanța de fond, Judecătoria Sector 2, l-a condamnat pe Nicușor Grameni la 6 ani de închisoare cu executare pentru comiterea, în formă continuată a infracțiunii de agresiune sexuală asupra minorului. Judecătorul de fond a subliniat în decizie gravitatea infracțiunii, continuitatea acesteia, efectele asupra minorului și a dispus ca lui Grameni să i se interzică și o serie de drepturi elective timp de 5 ani și să plătească suma de 50.000 de lei, ca urmare a prejudiciilor morale și la nivel psihologic aduse victimei.

După 11 ani de procese, Simona Man a fost achitată definitiv. Ce a stabilit Curtea de Apel București

UPDATE. Primele rețineri pentru corupție în Justiție. Procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan, reținuți de SUPC și propuși ÎCCJ pentru arestarea preventivă. Peste 130.000 € găsiți la perchezițiile fostului șef al PCA Constanța | Noi date din anchetă

Ulterior, Nicușor Grameni a contestat decizia judecătorilor, iar speța a ajuns în februarie 2026 pe rolul Secției I Penală a Curții de Apel București.

Completul Curții de Apel București, Secția I Penală, format din președintele Bogdan Alexandru Dari și judecătoarea Raluca Moroșanu, a decis următoarele:

• apreciază că apelul este fondat, însă numai sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului
• Examinând considerentele sentinţei penale apelate Curtea constată, contrar celor arătate de apărare, că prima instanţă a motivat în mod corespunzător sentinţa penală de condamnare, a analizat probatoriul administrat în cursul judecăţii şi al urmăririi penale, a audiat numeroşi martori la ale căror declaraţii a făcut trimitere în cuprinsul hotărârii şi a analizat apărările formulate de inculpat.
• Cu privire la existenţa faptei în materialitatea sa, Curtea observă că există atât probe directe, constând în declaraţiile persoanei vătămate şi declaraţiile inculpatului, cât şi probe indirecte – procesele verbale în care sunt transcrise convorbiri între inculpat şi alte persoane, convorbirile persoanei vătămate, declaraţiile martorilor audiaţi, analizate pe larg în cuprinsul sentinţei penale apelate.
• Astfel, punând în balanţă pericolul concret al faptelor comise de inculpat cu circumstanţele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, având loc de muncă stabil şi doi copii minori în întreţinere, consideră Curtea de Apel București că condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani închisoare a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere este adecvată atât gravităţii în concret a infracţiunii, cât şi circumstanţelor personale ale inculpatului.
• Curtea apreciază că raportat la maniera în care inculpatul a acţionat o pedeapsă cu executare în regim de detenţie ar fi excesivă, însă în acord cu prima instanţă apreciază că se impune şi este necesară aplicarea pedepselor complementare, pedepse ce au rolul de a completa pedeapsa principală.
• Astfel, apreciază Curtea de Apel București că este just a acorda posibilitatea inculpatului de a reveni in mediul familial, urmând ca autorităţile statului să monitorizeze comportamentul acestuia prin măsurile de supraveghere reglementate în art. 93 alin. (1) C.pr.pen., iar în cazul în care inculpatul – apelant, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța să facă aplicarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) C.pen. şi să dispună în consecinţă revocarea beneficiului astfel acordat şi executarea pedepsei la care a fost condamnat prin sentinţa apelată în regim de detenție.

Completul Curții de Apel București, Secția I Penală, format din președintele Bogdan Alexandru Dari și judecătoarea Raluca Moroșanu, a decis să mențină însă plata daunelor morale de către Nicușor Grameni – în cuantum de 50.000 de lei și să îi interzică în continuare o serie de drepturi elective.

„În temeiul art. 91 C.pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 (trei) ani închisoare la care a fost condamnat prin prezenta inculpatul pe o durată de 4 (patru) ani în condițiile art. 92 alin. 1 şi 2 C.pen.”, se arată în decizia Curții de Apel București.

Raluca Moroșanu este o judecătoare din România la Secția I Penală a Curții de Apel București, cu o carieră de peste 26 de ani în magistratură. Aceasta a devenit o figură publică la finalul anului 2025, când, după prezentarea unui documentar Recorder, a ținut un discurs-manifest în Curtea de Apel București. 

Raluca Moroșanu este magistratul Curții de Apel București care a blocat percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2, singurul refuz întâmpinat de DNA – pe o asemenea problematică – la nivelul secției I, pe anul 2025.