Cât costă, de fapt, un kilometru parcurs de un tramvai în București. Suma este cu aproape 40% peste cea din Cluj. Călători acoperă doar 17-19% din costurile serviciului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Costul de 27,40 lei nu reprezintă prețul plătit de un călător și nici costul unei singure curse, ci cheltuiala unitară asociată unui „vehicul-kilometru”: deplasarea unui tramvai pe distanța de un kilometru, indiferent de numărul pasagerilor aflați în acel moment în vagon.

Tramvaiele STB ar costa peste 460 de milioane de lei într-un singur an

Bugetul de venituri și cheltuieli al STB pentru 2026 confirmă costul unitar indicat de primarul general. Documentul prevede următoarele valori:

• tramvai: 27,40 lei pentru fiecare kilometru;
• troleibuz: 17,59 lei/km;
• autobuz urban: 14,04 lei/km;
• autobuz regional: 10,95 lei/km.

Răsturnare de situație după ce Ciucu a cerut insolvența STB: GRAMPET ar renunța la 90% din creanța de 200 de milioane de euro

Ciucu cere insolvența STB pentru a evita „falimentul Bucureștiului”. Datorii de 1,72 miliarde și penalități uriașe

Pentru întregul an, STB și-a programat aproximativ 87,9 milioane de kilometri comerciali, dintre care aproape 16,83 milioane de kilometri urmează să fie parcurși de tramvaie. Aplicarea costului unitar indicat în buget înseamnă cheltuieli de aproximativ 461 de milioane de lei numai pentru serviciul de transport cu tramvaiul.

Tramvaiul este astfel cel mai scump dintre cele patru tipuri de transport de suprafață operate de STB. Costul include însă mai mult decât energia consumată: salariile personalului, mentenanța vehiculelor, piesele de schimb, activitatea depourilor, reparațiile și alte cheltuieli repartizate serviciului.

Ciucu: Bucureștiul plătește mult mai mult decât Clujul și Oradea

Ciprian Ciucu susține că STB operează unul dintre cele mai ineficiente servicii de transport public din România.

Potrivit comparației prezentate de primarul general, un kilometru parcurs de tramvai ar costa:

• 27,40 lei în București;
• 20,87 lei în Craiova.
• 19,65 lei în Oradea;
• 19,50 lei în Cluj-Napoca;

Raportat la cifra indicată pentru Cluj-Napoca, costul din București este mai mare cu aproximativ 40%. Față de Oradea, diferența este de aproximativ 39%, iar în comparație cu Craiova, de peste 31%.

Cât plătesc călătorii și cât acoperă bugetul public

Ciucu afirmă că veniturile obținute din biletele și abonamentele cumpărate de călători acoperă doar 17-19% din costurile serviciului, în timp ce restul banilor provin din subvenții și compensații publice.

Tariful unei călătorii metropolitane cu o valabilitate de 90 de minute este în continuare de 3 lei. Biletul poate fi utilizat pe autobuzele, tramvaiele și troleibuzele din sistemul metropolitan, cu condiția validării.

Bugetul STB pentru 2026 arată, la rândul său, o dependență masivă de finanțarea publică. Compania estimează cheltuieli totale de aproximativ 2,045 miliarde de lei, în timp ce veniturile propriu-zise din vânzarea titlurilor de călătorie sunt prognozate la aproximativ 274,95 milioane de lei.

În același document sunt prevăzute:

• o compensație de aproximativ 1,407 miliarde de lei, necesară pentru acoperirea diferenței dintre costuri și veniturile operatorului;
• aproape 291,6 milioane de lei pentru diferențele de tarif aferente gratuităților și reducerilor acordate unor categorii de călători.

În anul 2025, compania a raportat încasări de aproximativ 295,35 milioane de lei din titluri de călătorie și servicii. Din această sumă, o parte a fost distribuită celorlalți operatori din sistemul metropolitan București–Ilfov.

De ce spune Ciucu că STB trebuie reorganizată

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, cere intrarea STB în insolvență, susținând că operatorul de transport public se află într-un „faliment nedeclarat” încă din anul 2020. Edilul avertizează că datoriile și penalitățile acumulate de STB riscă să afecteze întregul buget al Bucureștiului, dar afirmă că intrarea în insolvență ar proteja transportul public și salariile șoferilor și vatmanilor.

„Din punctul meu de vedere, STB este în insolvență nedeclarată din anul 2020”, a transmis Ciprian Ciucu, într-o amplă postare publicată luni.

Primarul general susține că problemele au început în momentul în care compania nu a mai virat către ANAF TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute pentru angajați.

Ciprian Ciucu susține că pomparea anuală a unor noi miliarde de lei din bugetul Capitalei nu mai reprezintă o soluție și că insolvența este singurul mecanism prin care societatea poate fi reorganizată.

În scenariul prezentat de primar, compania ar urma să intre sub controlul unui administrator judiciar, supravegheat de un judecător-sindic. Administratorul ar putea analiza și denunța contractele considerate păguboase și ar elabora un plan de reorganizare financiară și operațională.

Ciucu mai afirmă că procedura ar proteja conturile STB împotriva popririlor și ar permite ca subvențiile acordate de Primăria Capitalei să fie folosite cu prioritate pentru salariile curente, carburanți, energie electrică și piese de schimb.

Edilul susține, de asemenea, că un plan de reorganizare aprobat de instanță ar putea permite restructurarea sau ștergerea unei părți dintre datoriile istorice.

„Insolvența va proteja salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”, a transmis Ciprian Ciucu.

Primarul general cere Consiliului de Administrație, conducerii executive a STB și Consiliului General al Municipiului București să ia rapid o decizie, avertizând că acumularea unor noi penalități ar putea pune în pericol atât compania, cât și finanțele întregii Capitale.