CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: „Se impun clarificări” / Reacția CCR: „Nicio cauză nu se discută informal”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal”

Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției.

Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan.

Președinții curților de apel și președinții tribunalelor din România cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan

Bolojan și șefa CCR, întâlnire înaintea unor decizii importante. Ce spune Dragoș Pîslaru

Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR.

Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale.

„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara.

CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative.

„Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea.

Știre inițială:

CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime”

CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan.

„Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate.

CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar

Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești.

În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească.

CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale.

Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni.

„Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM.

Ce clarificări solicită Consiliul

CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind:

– împrejurările în care a avut loc întrevederea;
– natura întâlnirii;
– motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului;
– temele care au făcut obiectul discuțiilor.

Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.

CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate.

Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.