Sancțiunile anunțate luni de secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, au vizat companii cu sediul în Hong Kong și în China continentală, dar nu au inclus marile instituții financiare chineze, informează Financial Times.
O extindere a sancțiunilor americane asupra Chinei, care cumpără 90% din petrolul Iranului, ar risca să provoace o criză majoră în relațiile dintre cele două țări, cu doar o lună înainte ca președinții Donald Trump și Xi Jinping să se întâlnească la Washington.
Summitul este considerat crucial pentru economia mondială, iar cei doi lideri sunt așteptați să discute prelungirea armistițiului de un an în războiul comercial, convenit în octombrie 2025 și consolidat de vizita cordială făcută de Trump la Beijing în luna mai.
„China va lua toate măsurile necesare pentru a-și apăra ferm drepturile și interesele”, a declarat marți un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, întrebat despre sancțiunile secundare americane împotriva Iranului.
„China și-a exprimat în repetate rânduri opoziția fermă față de sancțiunile unilaterale ilegale, care nu au nicio bază în dreptul internațional și nici autorizarea Consiliului de Securitate al ONU”, a spus acesta.
„Sarcina urgentă este reducerea tensiunilor și revenirea cât mai rapidă la dialog și negocieri”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Deși marile rafinării de stat din China respectă în mare parte sancțiunile privind țițeiul iranian, Beijingul permite rafinăriilor private să importe și să proceseze petrol din Iran.
Statele Unite au impus sancțiuni împotriva unora dintre aceste rafinării la începutul acestui an, însă China le-a cerut companiilor interne să nu se conformeze.
China a construit în ultimii ani un sistem tot mai dur de contracarare a sancțiunilor, care include măsuri împotriva persoanelor sau organizațiilor străine care sprijină restricții asupra companiilor chineze.