„Reziliența” care a ajutat economia franceză să treacă prin mai multe crize pare să se fi epuizat. De această dată, spre deosebire de alte economii europene, Franța se confruntă cu dificultăți tot mai mari, notează Le Monde.
Consumul populației rămâne slab, puterea de cumpărare scade, investițiile sunt aproape blocate, iar inflația și șomajul cresc în același timp, arată prognoza economică de toamnă prezentată joi de INSEE.
PIB-ul Franței ar urma să crească cu cel mult 0,4% în 2026. Ritmul este mai mic decât cel din 2025, când economia a avansat cu 0,9%.
După o scădere de 0,2% în primul trimestru și stagnare în trimestrul al doilea, activitatea economică ar urma să rămână foarte slabă și în a doua parte a anului. INSEE estimează o creștere de doar 0,1% în trimestrul al treilea și de 0,2% în ultimele trei luni ale anului.
Comparația cu restul Europei este nefavorabilă Franței. În timp ce economia franceză pierde teren, alte mari economii europene își revin, în pofida contextului internațional dificil și a dobânzilor ridicate.
Cu o creștere de doar 0,4%, Franța ar urma să aibă în 2026 o performanță de trei ori mai slabă decât media principalelor economii din zona euro, spune Dorian Roucher, șeful departamentului de prognoză economică al INSEE.
Germania ar urma să crească cu 1%, Spania cu 2,6%, iar Italia cu 0,9%. Franța ar avea astfel cea mai slabă evoluție dintre marile economii europene.
Situația complică și mai mult pregătirea bugetului de către Ministerul Finanțelor.
Problemele economice au și un impact politic important. În condițiile apropierii alegerilor, rezultatele slabe riscă să afecteze bilanțul guvernului și să limiteze promisiunile economice din campanie.
Cum a ajuns Franța în această situație, după ce, în urmă cu doar câteva luni, Germania era considerată „bolnavul Europei”? Potrivit INSEE, economia franceză este afectată de consumul slab, investițiile reduse și creșterea șomajului. În plus, deficitul public de peste 5% din PIB limitează posibilitatea guvernului de a susține economia prin noi cheltuieli.
Un alt factor a fost valul de căldură, care ar fi redus creșterea economică din acest an cu aproximativ 0,1 puncte procentuale, în principal prin efectele asupra agriculturii.
În același timp, inflația a început din nou să crească și ar urma să ajungă la 2,9% la sfârșitul anului, față de 2,4% în august.
Salariile nu țin însă pasul cu prețurile, iar puterea de cumpărare a francezilor ar urma să scadă cu 0,4% în 2026.
Șomajul ar putea ajunge la 8,6% până la sfârșitul anului.
Și companiile își reduc investițiile, afectate de costurile mai mari ale creditelor și de cererea slabă.