Oficialii olandezi au fost informați de către SUA că urmează să fie impuse sancțiuni potențial devastator asupra instituției, potrivit declarațiilor date sub anonimat de oficiali diplomatici și guvernamentali olandezi, pentru Associated Press.
Aceștia au vorbit sub condiția anonimatului, pentru că nu erau autorizați să se exprime public.
Olanda caută modalități de a ajuta Curtea să mențină plățile către personal și către martorii protejați, precum și să se asigure că securitatea din centrul de detenție nu este afectată.
Washingtonul a sancționat deja zeci actuali și foști membri ai personalului, inclusiv jumătate dintre judecătorii în funcție ai Curții, într-o acțiune pe care secretarul de stat Marco Rubio a descris-o drept o „campanie de amploare menită să elimine amenințarea reprezentată de Curtea Penală Internațională”.
Sancțiunile reprezintă o măsură de represalii pentru anchetele curții asupra unor oficiali din SUA și Israel, țări care nu se numără printre cele 125 de state membre ale curții cu sediul la Haga.
Curtea a emis mandate de arestare împotriva unor înalți oficiali israelieni, inclusiv a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, în legătură cu războiul din Gaza. Netanyahu și Israelul neagă cu tărie acuzațiile.
De obicei rezervate autocraților, teroriștilor și cartelurilor, sancțiunile pot avea efecte devastatoare. Sancțiune ar putea împiedica curtea să aibă acces la servicii financiare și informatice și chiar să-și plătească angajații din SUA.
Când fostul procuror-șef al curții a fost sancționat în 2025, acesta și-a pierdut accesul la adresa de e-mail Microsoft, conturile sale bancare au fost înghețate și i s-a interzis intrarea în SUA.
Potrivit a două surse familiarizate cu situația, oficialii americani și-au avertizat omologii olandezi că sancțiunile vor fi impuse încă de luni și au încurajat Olanda să se retragă din Curtea Penală Internațională. SUA, alături de Rusia, China și India, nu sunt membre ale acesteia.
Cu toate acestea, Olanda se pregătește de luni de zile pentru această eventualitate. La începutul anului, CPI a renunțat la produsele Microsoft în favoarea unui furnizor german de software, potrivit celor trei membri ai personalului CPI.
De asemenea, a schimbat asiguratorii și alți furnizori de servicii financiare cu companii din afara SUA.
Oficialii olandezi și cei ai curții speră la o perioadă de grație de șase luni înainte ca sancțiunile să intre în vigoare, susținând că instituția are nevoie de timp pentru a se detașa de companiile americane. Companiile ce colaborează cu CPI ar putea fi supuse unor sancțiuni uriașe dacă se constată că au încălcat regulile.
În afară de trecerea la alternative cu sediul în Europa, Țările de Jos și Uniunea Europeană au puține opțiuni pentru a proteja instituția.
„Legea de blocare” a UE poate fi utilizată pentru a proteja personalul Curții Europene, împiedicând companiile europene să se conformeze eventualelor sancțiuni ale SUA, dar nu este clar dacă legea poate proteja și Curtea de la Haga, pentru că este un mecanism internațional, nu european.
Cetățenii UE au dreptul la un cont bancar de bază, dar acesta nu le oferă acces la carduri de credit sau la servicii de plată din SUA.