MEDIAFAX 35. 1995 – România își asumă drumul european. Este semnată declarația de la Snagov și este depusă oficial cererea de aderare la UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României post-decembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

În anul 1995, MEDIAFAX își consolida și mai mult rolul de sursă de informație în presa românească. Știrile semnate de MEDIAFAX continuau să ocupe loc în paginile ziarelor locale și naționale deopotrivă, ca o „călăuză” pentru standardele jurnalistice ale vremii.

Printre evenimentele în care MEDIAFAX a fost prezentă prin informațiile transmise s-au numărat deciziile privind apropierea României de Uniunea Europeană, relansarea pieței de capital și marile momente ale vieții politice interne.

MEDIAFAX 35. 1994 – Generația de Aur cucerește America, iar România face primii pași spre apropierea de NATO

MEDIAFAX 35. 1993 – România intră în Consiliul Europei și face primii pași privind apropierea de UE

Declarația de la Snagov – momentul consensului politic pentru aderarea la UE

Pe 21 iunie 1995, la Snagov, liderii principalelor partide parlamentare, alături de președintele Ion Iliescu, premierul Nicolae Văcăroiu și alți oficiali, au semnat Declarația de la Snagov. Documentul a exprimat un consens politic larg asupra orientării României către Uniunea Europeană.

În acest sens, semnatarii își asumau orientarea dezvoltării României către valorile europene: democrație, stat de drept, pluralism politic, separarea puterilor și alegeri libere.

Drumul către acel moment fusese pregătit în lunile anterioare, iar MEDIAFAX relata evoluțiile care urmau să ducă la adoptarea documentului.

Ziarul Libertatea anunța, încă din numărul său din 25 mai 1995, citând MEDIAFAX, că România va depune cererea de aderare la UE la sfârșitul lunii iunie. Informația fusese transmisă după sesiunea plenară a Comisiei de elaborare a strategiei naționale de pregătire a aderării României la UE, desfășurată în luna mai, la Snagov.

„La reuniune – informează Mediafax – au participat Nicolae Văcăroiu, miniștrii de stat Dan Mircea Popescu, Teodor Meleșcanu și Mircea Coșea, reprezentanți ai partidelor politice și ai confederațiilor sindicale. Premierul Văcăroiu a precizat că sunt necesare comensurarea și prezentarea consecințelor aderării la UE asupra societății românești”, notează Libertatea, citând MEDIAFAX.

Pe 21 iunie 1995, liderii politici ai României au semnat declarația privind integrarea țării în UE, iar acest lucru a fost salutat de președintele de atunci, Ion Iliescu, într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX.

„Principalele atu-uri ale României în cursa pentru integrare sunt potențialul uman și material, precum și poziția sa geostrategică, iar cinci ani în anticameră la UE nu sunt puțini”, a spus Ion Iliescu pentru MEDIAFAX, preluat de ziarul Adevărul de Arad. 

Pe 22 iunie 1995, România a mai făcut un pas oficial în apropierea de UE: a depus cererea de aderare la blocul comunitar. Avea să urmeze un drum de aproape 12 ani până la momentul în care România devenea efectiv stat membru al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007.

Bursa de Valori București se redeschide după aproape cinci decenii

Dacă Declarația de la Snagov marca orientarea politică și strategică a României către Europa, 1995 aducea și un moment important pentru reconstrucția economiei de piață: Bursa de Valori București își relua activitatea după aproape cinci decenii.

Momentul concret al relansării a fost 20 noiembrie 1995, când a avut loc prima ședință de tranzacționare. Au fost tranzacționate 905 acțiuni ale șase companii, prin 45 de tranzacții. Companiile erau TMK – ARTROM, COMELF, UAMT, Carne Arad, IAIFO și Sanevit Arad.

Era însă un început foarte modest în comparație cu ceea ce avea să devină ulterior piața românească de capital. Până la sfârșitul lui 1995 au avut loc doar cinci ședințe de tranzacționare, cu 379 de tranzacții și un volum total de 42.761 de acțiuni.

Relansarea Bursei era însă parte dintr-un proces mai amplu prin care România încerca să reconstruiască instituțiile și mecanismele unei economii de piață.

Și acest domeniu ajungea în atenția presei, iar MEDIAFAX era citată de publicațiile vremii în relatările despre evoluțiile economice și financiare ale României.

Moartea lui Corneliu Coposu: dispariția unei figuri simbolice a opoziției

1995 a fost însă și anul unei pierderi importante pentru politica românească. La doar câteva luni după Declarația de la Snagov, România avea să piardă una dintre personalitățile politice care simbolizau rezistența anticomunistă și opoziția democratică: Corneliu Coposu.

Lider al PNȚCD și una dintre figurile centrale ale Convenției Democrate Române, Coposu fusese senator și unul dintre oamenii care contribuiseră la reconstruirea vieții politice democratice după 1989. În timpul regimului comunist fusese închis și supus unui regim sever de detenție. După Revoluție, a devenit unul dintre principalii lideri ai opoziției față de puterea dominată de Ion Iliescu.

În 1994 fusese operat în Germania pentru o afecțiune pulmonară, iar în 1995, starea sa de sănătate s-a deteriorat.

Corneliu Coposu a murit la București, pe 11 noiembrie 1995, la 81 de ani. Deși nu a beneficiat de funeralii naționale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni veniți din întreaga țară.

MEDIAFAX contribuia la circulația rapidă a informației

Declarația de la Snagov, depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, redeschiderea Bursei de Valori București și dispariția lui Corneliu Coposu au făcut din 1995 un an al contrastelor și al schimbărilor profunde.

În tot acest timp, MEDIAFAX contribuia la circulația rapidă a informației. Știrile agenției ajungeau în redacțiile ziarelor, iar publicațiile vremii le preluau și le transformau în informație pentru cititorii din întreaga țară.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

Informația a ajuns de la locul evenimentului la redacții și, prin intermediul presei, la milioane de oameni.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care Mediafax a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.