MEDIAFAX 35. 2003 – România își revizuiește Constituția. Negocierile privind aderarea la UE intră în etapa decisivă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

2003 a fost unul dintre anii decisivi ai României de după 1989, pentru că, în același timp, țara își modifica fundamental cadrul constituțional, își consolida orientarea strategică spre SUA prin participarea la efortul internațional legat de războiul din Irak și accelera negocierile pentru aderarea la UE, cu obiectivul oficial al aderării în 2007.

Pe de altă parte, MEDIAFAX a continuat să transmită informații atât exclusive, cât și „pe surse”, consolidându-și rolul de agenție de presă și relatând despre evenimente cu consecințe importante pentru România.

MEDIAFAX 35. 2002 – Al doilea președinte american vine la București, iar România este invitată să înceapă negocierile de aderare la NATO

MEDIAFAX 35. 2001 – Un deceniu de MEDIAFAX. Atacurile din 11 septembrie schimbă lumea

Referendumul pentru revizuirea Constituției

Prima Constituție postdecembristă a României, adoptată în 1991, avea nevoie de o revizuire pentru a reflecta transformările prin care trecuse țara și, mai ales, pentru a adapta cadrul constituțional la obiectivul integrării euro-atlantice.

Parlamentul a adoptat Legea nr. 429/2003 privind revizuirea Constituției, iar aceasta a fost supusă aprobării populației prin organizarea unui referendum.

Referendumul s-a desfășurat în două zile, 18 și 19 octombrie 2003, la care au participat 9,93 milioane de alegători. Dintre voturile valabil exprimate, 89,7% au fost „DA”, iar 8,81% „NU”. Curtea Constituțională a confirmat rezultatul, iar noua formă a Constituției a intrat în vigoare în data de 29 octombrie 2003.

Revizuirea a avut o importanță deosebită pentru parcursul european al României. Printre modificări s-au aflat consolidarea unor drepturi și libertăți, clarificări privind proprietatea, justiția și raporturile dintre instituțiile statului, precum și prevederi care permiteau transferul unor competențe către organizații internaționale, esențiale în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, printre cele mai importante modificări s-a aflat și creșterea duratei mandatului prezidențial, de la 4 la 5 ani.

Procesul de revizuire a fost urmărit de MEDIAFAX încă din etapele pregătitoare. În martie 2003, Comisia de la Veneția a prezentat raportul final privind proiectul de revizuire a Constituției. Ministrul Justiției de la acel moment, Rodica Stănoiu, declara pentru MEDIAFAX că raportul era unul „foarte bun”.

„Comisia de la Veneția a prezentat raportul final privind proiectul de revizuire a Constituției, membrii comisiei apreciind buna colaborare pe care au avut-o cu echipa română de lucru, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, ministrul român al Justiției, Rodica Stănoiu. „≪Membrii Comisiei de la Veneția au prezentat un raport foarte bun≫, a spus ministrul Rodica Stănoiu”, nota ziarul Cuvântul Nou în ediția din 17 martie 2003.

Înaintea referendumului, MEDIAFAX a relatat și despre decizia Guvernului de a organiza consultarea populară pe durata a două zile. Măsura a fost adoptată pentru a permite participarea unui număr cât mai mare de alegători și a fost preluată inclusiv de presa locală.

„Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență aprobată în ședința de ieri, ca referendumul privind noul text al Constituției să se desfășoare pe parcursul a două zile, respectiv pe 18 și 19 octombrie, pentru a permite unui număr cât mai mare de cetățeni să participe la vot”, a scris Renașterea Bănățeană în numărul din 10 octombrie 2003.

Ședința comisiei pentru revizuirea Constituției, 2003. În imagine, Valer Dorneanu și Mircea Ionescu Quintus. Fotograf: Marius Vasilica/Mediafax Foto

MEDIAFAX a relatat și despre costurile organizării referendumului, citând surse din Ministerul Administrației. Pentru pregătirea consultării, bugetul Ministerului Administrației și Internelor urma să fie suplimentat cu 42,5 miliarde de lei, bani destinați, printre altele, achiziționării tehnicii de calcul, emiterii cărților de alegător, prelucrării datelor și tipăririi și actualizării listelor electorale.

„Bugetul Ministerului Administrației și Internelor va fi suplimentat cu 42,5 miliarde lei, sumă necesară achiziționării tehnicii de calcul și emiterii cărților de alegător pentru referendumul privind revizuirea Constituției. Surse din Ministerul Administrației au declarat agenției MEDIAFAX că fondurile vor fi utilizate și pentru prelucrarea datelor rezultate în urma referendumului, dar și pentru tipărirea și actualizarea listelor electorale”, scria ziarul Cuvântul Nou pe 16 septembrie 2003, citând sursele MEDIAFAX.

MEDIAFAX a urmărit și participarea românilor aflați în străinătate. Aproximativ 15.000 de cetățeni români au votat la referendum în afara granițelor, potrivit unei declarații făcute agenției de purtătorul de cuvânt al MAE de la acel moment, Cosmin Dobran.

„Aproximativ 15.000 de cetățeni români aflați în afara granițelor țării au votat, sâmbătă și duminică, la referendumul pentru modificarea Constituției, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al MAE Cosmin Dobran”, scria ziarul Adevărul pe 20 octombrie 2003.

Desfășurarea referendumului a fost însoțită și de controverse legate de comunicarea rezultatelor. Asociația Pro Democrația a criticat lipsa unor estimări privind prezența la urne, iar președintele organizației, Cristian Pârvulescu, declara pentru MEDIAFAX că era necesară comunicarea pentru înlăturarea suspiciunilor.

„Asociația Pro Democrația a susținut ieri că Biroul Electoral Central (BEC) trebuie să-și păstreze transparența, mai ales că prezența la urne este pusă sub semnul întrebării, iar necomunicarea estimărilor rezultatelor până la încheierea referendumului pentru revizuirea Constituției va genera suspiciuni. ≪Este absolut necesară comunicarea, pentru a înlătura suspiciunile de fraudă≫, a declarat, ieri, pentru Mediafax, Cristian Pârvulescu, președintele organizației neguvernamentale”, a scris ziarul Ziua pe 20 octombrie 2003.

După validarea referendumului, noua Constituție a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003. Și acest moment a fost relatat de MEDIAFAX și preluat de presa națională.

„Conform unui comunicat remis, ieri, agenției MEDIAFAX, Monitorul Oficial va publica împreună cu hotătârea Curții Constituționale și Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003”, a scris ziarul Adevărul în ediția din 29 octombrie 2003.

Referendumul constituțional nu a fost doar o modificare tehnică a Legii fundamentale. El a reprezentat una dintre etapele prin care România își adapta instituțiile și Constituția la viitoarea integrare europeană.

Votul final pentru proiectul de modificare a Constituției, 2003. Fotograf: Catalina Filip/Mediafax Foto

Războiul din Irak și implicarea României

În martie 2003 începea Operațiunea Iraqi Freedom, campania militară împotriva regimului lui Saddam Hussein. NATO, ca organizație, nu a participat la decizia de declanșare a războiului și nu a avut un rol în desfășurarea campaniei, deoarece statele membre aveau poziții diferite.

Ulterior, România a participat de partea Forțelor Multinaționale la Războiul din Irak în perioada 2003-2011.

Participarea românească a continuat după încheierea fazei principale a războiului, când misiunea internațională s-a concentrat pe stabilizarea Irakului și reconstruirea instituțiilor statului.

România și negocierile cu Uniunea Europeană – 2003, etapa decisivă

Dacă referendumul și participarea la misiunile din Irak au fost importante pentru politica internă și pentru orientarea strategică a României, negocierile cu UE au fost probabil procesul care a definit cel mai clar anul 2003 din perspectiva viitorului țării.

În 2003, acestea intrau într-o fază decisivă: obiectivul stabilit la nivel european era ca România și Bulgaria să poată încheia negocierile în 2004 și să adere la UE în 2007. Consiliul European de la Salonic din iunie 2003 a reconfirmat acest obiectiv și a cerut accelerarea pregătirilor.

România trebuia să continue procesul de închidere a capitolelor de negociere și să facă progrese în domenii precum libera circulație a persoanelor, serviciile, concurența, agricultura, transporturile, energia, politica regională și justiția.

Anul 2003 nu a adus încă încheierea negocierilor. Confirmarea politică a finalizării acestora avea să vină în 2004. Totuși, 2003 a fost anul în care perspectiva aderării la UE în 2007 a devenit un obiectiv concret în jurul căruia s-au concentrat negocierile și reformele interne.

Pentru MEDIAFAX, toate aceste evoluții au însemnat un volum important de informație politică, diplomatică și instituțională transmisă rapid către presa din România. Declarațiile oficialilor, informațiile obținute din ministere și instituții și informațiile „pe surse” au fost preluate de publicații naționale și locale, consolidând rolul agenției de furnizor de informație pentru presa românească.

2003 a fost, astfel, anul în care România și-a consolidat simultan noua arhitectură constituțională, dar și parcursul concret către Uniunea Europeană.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

Informația a ajuns de la locul evenimentului la redacții și, prin intermediul presei, la milioane de oameni.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care Mediafax a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.