MEDIAFAX 35. 2005 – România semnează Tratatul de aderare la UE, iar inundațiile fac prăpăd în mai multe județe din țară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

În anul 2005, România a semnat Tratatul de aderare la UE, unul dintre ultimii pași până la statutul deplin de țară membră a blocului comunitar. În același an, a început primul mandat al lui Traian Băsescu în calitate de președinte al României, iar localități din toate județele țării au fost lovite de inundații.

Pentru MEDIAFAX, anul a însemnat continuarea rolului de sursă de informații pentru presa din România. De la negocierile și deciziile legate de aderarea la Uniunea Europeană până la evenimentele dramatice provocate de inundații, informațiile transmise de agenție au fost preluate de publicații locale și centrale.

MEDIAFAX 35. 2004 – România intră în NATO, iar Traian Băsescu ajunge la Palatul Cotroceni. România, șocată de tragedia de la Mihăilești

MEDIAFAX 35. 2003 – România își revizuiește Constituția. Negocierile privind aderarea la UE intră în etapa decisivă

Tot mai aproape de UE: România semnează Tratatul de aderare la UE

Momentul central al anului 2005 pentru România a fost 25 aprilie, când, la Luxemburg, România și Bulgaria au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Pentru România, documentul era rezultatul unui proces început oficial cu ani înainte și al negocierilor de aderare încheiate politic în decembrie 2004.

Ceremonia de semnare a avut loc la Abația Neumünster din Luxemburg, iar România a fost reprezentată de președintele Traian Băsescu. Mai departe, documentul trebuia ratificat de România și de statele membre, iar data stabilită pentru aderare era 1 ianuarie 2007.

Semnarea documentului a venit după încheierea politică a negocierilor de aderare, în decembrie 2004, și după ce Parlamentul European își exprimase sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei.

Cu aproape două săptămâni înaintea semnării tratatului, la 13 aprilie 2005, Parlamentul European dăduse undă verde privind aderarea celor două țări. Înaintea votului din plen, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European recomandase eurodeputaților să aprobe semnarea tratatului, solicitând în același timp menținerea implicării Parlamentului European în procesul de aderare.

Informația a fost transmisă de MEDIAFAX și preluată de presa română. Ziarul Ziua scria, în ediția din 7 aprilie 2005, citând MEDIAFAX:

„Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European a transmis eurodeputaților recomandarea de a aproba semnarea tratatului de aderare la UE cu România și Bulgaria, dar a cerut ca deputații să rămână total implicați în proces, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Parlamentului European și preluat de Mediafax. (…) Raportul privind aderarea României a fost aprobat cu 59 de voturi pentru, două împotrivă și nouă abțineri”.

Și deplasările externe ale președintelui Traian Băsescu erau reflectate de presa vremii pe baza informațiilor transmise de agenție. În 21 martie 2005, Ziua scria, citând MEDIAFAX, despre poziția șefului statului înaintea vizitei oficiale în Germania:

„Președintele Traian Băsescu a declarat ieri la plecarea într-o vizită oficială în Germania, că punctul de vedere pe care îl va exprima în întâlnirile politice de la Berlin va viza semnarea Tratatului de aderare la UE în 25 aprilie, ≪fără condiții suplimentare≫, informează Mediafax. Conform lui Băsescu, discuțiile cu oficialii germani vor viza și faptul că România așteaptă un vot pozitiv în 13 aprilie din partea Parlamentului European”.

La 25 aprilie, parcursul european al României intra într-o nouă etapă. Tratatul de aderare era semnat, iar obiectivul aderării la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 devenea concret și, în plan politic, practic ireversibil. România trebuia însă să continue reformele și să își îndeplinească angajamentele asumate prin negocierile de aderare.

Evenimentul a fost reflectat amplu și de MEDIAFAX. Materialele agenției au ajuns în presa locală, inclusiv în Renașterea Bănățeană, care scria în ediția din 26 aprilie 2005, citând MEDIAFAX:

„Președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu Tăriceanu au semnat ieri, la Luxemburg, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. (…) Traian Băsescu a precizat că obiectivul României nu este doar de a fi nou membru al UE, țara noastră fiind pregătită să joace un rol important pentru construirea viitorului comun, în spiritul normelor adoptate și cu entuziasm. Președintele a menționat că România își va asuma partea sa de responsabilitate și solidaritate”.

Primul an de mandat al lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni

2005 a fost și primul an întreg al lui Traian Băsescu în funcția de președinte al României. Băsescu câștigase alegerile prezidențiale de la sfârșitul lui 2004 și depusese jurământul în decembrie, astfel că noul an a însemnat începutul efectiv al primei sale perioade complete la Palatul Cotroceni.

În urma alegerilor din 2004, Alianța D.A., formată din PNL și PD, a ajuns la guvernare, iar Călin Popescu-Tăriceanu a devenit premier. Schimbarea politică a venit într-un moment în care România își încheiase negocierile de aderare la Uniunea Europeană și se pregătea pentru etapa finală a procesului de integrare.

Mandatul lui Traian Băsescu a început, astfel, într-o perioadă în care orientarea strategică a României către Uniunea Europeană și NATO era deja stabilită, iar una dintre principalele mize ale noii administrații era pregătirea aderării efective la UE în 2007.

Inundațiile care au lovit România în mai multe valuri

În plan intern, anul 2005 a rămas puternic asociat cu inundațiile succesive care au lovit România.

Nu a fost vorba despre un singur episod. Inundațiile s-au produs în mai multe valuri, din primăvară până în toamnă. Potrivit unei evaluări guvernamentale, cele mai severe inundații din 2005 s-au manifestat în perioadele 10–30 aprilie, 1–31 mai, 1–7 iunie, 11–17 iunie, 14–25 august și 19–25 septembrie. Au existat localități care au fost afectate de mai multe ori.

Amploarea fenomenului a fost foarte mare. Datele oficiale citate de Guvern arată că au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 de comune, din toate județele țării. Pagubele provocate de inundațiile din aprilie-septembrie 2005 au fost estimate la echivalentul a circa 1,6 miliarde de euro la acel moment.

În lunile de vară, situația a fost deosebit de gravă în mai multe zone din Moldova și Transilvania, dar și în sudul și estul țării. Râurile au ieșit din matcă, au fost distruse sau afectate drumuri și poduri, iar gospodării întregi au fost inundate.

Autoritățile au început intervenții și programe de reconstrucție, iar Guvernul a alocat fonduri pentru repararea sau reconstruirea locuințelor din zonele calamitate.

În numeroase localități a fost mobilizată și Armata. Militarii au participat la evacuarea oamenilor, transportul alimentelor și apei potabile, refacerea drumurilor și podurilor, decolmatarea zonelor afectate și consolidarea digurilor. În iulie, de exemplu, militarii interveniseră în localități din Cluj, Bacău, Buzău și Vrancea, printre alte zone calamitate.

2005, între drumul spre Europa și România lovită de ape

2005 a fost un an cu două imagini puternic contrastante. România făcea unul dintre ultimii pași majori înaintea intrării în Uniunea Europeană, prin semnarea Tratatului de aderare, în timp ce, pe plan intern, mii de localități erau afectate de una dintre cele mai devastatoare inundații din perioada postdecembristă.

Pentru MEDIAFAX, aceste evenimente au însemnat continuarea unui rol construit încă din primii ani ai agenției: transmiterea rapidă a informației de la locul evenimentului către redacții și, prin intermediul ziarelor, către public. În 2005, informațiile MEDIAFAX despre deciziile europene, declarațiile politice sau situațiile dramatice provocate de inundații au fost preluate de publicații centrale și locale.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

Informația a ajuns de la locul evenimentului la redacții și, prin intermediul presei, la milioane de oameni.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care Mediafax a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.