O nouă armă împotriva Alzheimer. Molecula care a restabilit memoria în testele pe animale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

O echipă de cercetători din Grecia a dezvoltat o moleculă farmaceutică inovatoare care, în testele preclinice, a restabilit capacitatea de învățare și memoria la modele animale cu caracteristici ale bolii Alzheimer, potrivit Euronews.

Molecula, denumită RSQ-020, acționează asupra proteinei Tau, care, atunci când se pliază anormal și formează agregate, este asociată cu apariția și progresia unor boli neurodegenerative grave.

O nouă metodă de căutare a medicamentelor

Dezvoltarea RSQ-020 s-a bazat pe o nouă platformă tehnologică creată de aceeași echipă de cercetare. Metoda utilizează bacterii modificate care pot produce un număr enorm de molecule candidate diferite și, în același timp, pot indica care dintre acestea au o activitate biologică reală.

Vaccinul împotriva demenței pe care unii oameni îl fac fără să știe

Scopul este identificarea substanțelor capabile să corecteze funcționarea defectuoasă a proteinelor care și-au pierdut structura normală.

Abordarea este foarte diferită de metodele tradiționale folosite pentru descoperirea medicamentelor, a explicat Giorgos Skretas, director al Institutului de Bioinovație din cadrul Centrului de Cercetări Biomedicale Alexander Fleming și cercetător colaborator la Institutul de Biologie Chimică al Fundației Naționale Elene pentru Cercetare.

Potrivit acestuia, dezvoltarea clasică a medicamentelor se bazează pe găsirea unei molecule care să se „potrivească” unei anumite proteine-țintă, asemenea unei chei într-o încuietoare.

Proteinele implicate în bolile asociate plierii defectuoase nu au însă o formă stabilă, ci se modifică permanent, ceea ce face deosebit de dificilă dezvoltarea unor tratamente eficiente.

Bacteriile care „se aprind” când găsesc molecula potrivită

În practică, oamenii de știință au introdus într-o bacterie o proteină umană pe care o studiază și au programat microorganismul să emită lumină doar atunci când proteina revine la o stare mai apropiată de cea normală.

În același timp, aceleași celule produc miliarde de molecule mici diferite, fiecare reprezentând o posibilă soluție pentru problema plierii defectuoase a proteinelor.

Atunci când o bacterie emite lumină, cercetătorii știu că aceasta conține o moleculă care a produs efectul urmărit.

În acest mod, în loc să se bazeze pe teste îndelungate efectuate exclusiv în condiții de laborator, cercetătorii pot identifica într-un timp relativ scurt molecule care funcționează deja în interiorul unor celule vii – un mediu care reproduce mai fidel condițiile reale ale unei boli umane.

Tehnologia ar putea fi folosită și pentru alte boli neurodegenerative

Tehnologia a fost dezvoltată inițial pentru cercetarea sclerozei laterale amiotrofice (SLA) și a proteinei SOD1, însă potențialele sale aplicații se extind la numeroase alte afecțiuni neurodegenerative.

Plierea anormală a proteinelor este o caracteristică întâlnită în boli precum Alzheimer, Parkinson și alte afecțiuni grave ale sistemului nervos.

Important, rezultatele obținute până acum sunt preclinice și provin din modele animale, astfel că RSQ-020 nu reprezintă în acest stadiu un tratament demonstrat pentru pacienții cu Alzheimer.