Premiul Nobel pentru Chimie 2026, acordat cercetătorilor Henri Kagan și Kenso Soai. Au rezolvat un mister vechi de peste un secol

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Cercetările celor doi laureați au contribuit la rezolvarea unei enigme care i-a preocupat pe chimiști timp de peste un secol: modul în care poate apărea spontan homochiralitatea, o proprietate fundamentală a chimiei vieții. Descoperirile au devenit importante inclusiv pentru dezvoltarea reacțiilor utilizate în fabricarea medicamentelor.

De ce este importantă „imaginea în oglindă” a unei molecule

Unele molecule, printre care aminoacizii, pot exista în două variante care sunt imagini în oglindă una față de cealaltă, asemănător mâinii stângi și mâinii drepte.

Descoperire periculoasă în Salonic. Sute de obuze din Al Doilea Război Mondial au fost găsite pe fundul mării

NASA publică o imagine spectaculoasă de pe Marte. „Este ca Pământul, dar este cu siguranță Marte”

Organismele vii folosesc însă doar una dintre aceste variante în proteine. Această caracteristică poartă numele de homochiralitate și a reprezentat mult timp o problemă dificilă pentru chimiști.

În experimentele clasice, reacțiile care puteau produce cele două forme în oglindă ale unei molecule tindeau să genereze cantități egale din ambele. Cercetătorii au încercat însă să găsească metode prin care să obțină predominant sau exclusiv una dintre variante.

Problema are o importanță deosebită în industria farmaceutică. În cazul moleculelor care interacționează cu organismele vii, cele două forme în oglindă pot avea efecte biologice diferite, astfel că posibilitatea de a controla forma produsă printr-o reacție chimică este esențială.

Henri Kagan a făcut primul pas decisiv în 1986

Academia Regală Suedeză de Științe arată că Henri B. Kagan a realizat primul progres decisiv în 1986, când a identificat o nouă modalitate de manipulare a reacțiilor chimice.

Metoda sa a permis obținerea unui exces al uneia dintre cele două forme în oglindă mai mare decât se considera anterior posibil.

Kagan, născut în 1930 la Boulogne-Billancourt, în Franța, și-a obținut doctoratul în 1960 la Collège de France și este profesor emerit la fosta Université Paris-Sud.

Kenso Soai a reușit performanța în 2003

Kenso Soai a dus cercetarea mai departe. În 1995, omul de știință japonez a descris o reacție chimică despre care Academia Nobel afirmă că avea potențialul de a deveni homochirală.

Momentul decisiv a venit în 2003, când Soai a prezentat o reacție în care se forma numai una dintre cele două variante posibile în oglindă. Potrivit Academiei, în afara proceselor întâlnite în organismele vii, o asemenea performanță nu mai fusese realizată până atunci.

Kenso Soai s-a născut în 1950, la Hiroshima, și și-a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Tokyo. Este profesor emerit la Tokyo University of Science.

„Au oferit o soluție unui mister chimic vechi de peste un secol”

Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie, a subliniat importanța descoperirilor celor doi oameni de știință, arătând că acestea explică modul în care homochiralitatea poate apărea spontan.

Academia Nobel consideră că lucrările lui Kagan și Soai au avut o importanță decisivă pentru chimiștii care proiectează reacții destinate fabricării produselor farmaceutice.

Practic, cercetările lor au oferit instrumente pentru a înțelege și controla o caracteristică fundamentală a moleculelor: orientarea lor tridimensională și selectarea uneia dintre cele două forme care se comportă precum imaginile într-o oglindă.

Premiu de 12 milioane de coroane suedeze

Henri B. Kagan și Kenso Soai vor împărți în mod egal premiul în valoare de 12 milioane de coroane suedeze.

Premiul Nobel pentru Chimie este acordat de Academia Regală Suedeză de Științe. Distincția din 2026 recompensează, potrivit formulării oficiale, descoperirea „efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”.

Prin aceste cercetări, cei doi laureați au contribuit atât la explicarea unei proprietăți fundamentale a chimiei vieții, cât și la dezvoltarea unor metode cu aplicații practice importante, inclusiv în domeniul farmaceutic.