Furtul banilor europeni ar putea deveni mai ușor de ascuns. Avertisment dur lansat de Curtea de Conturi Europeană privind noul buget al UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Comisia Europeană vrea ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034, să fie mai flexibil, astfel încât statele membre să poată reacționa rapid la crize economice, conflicte militare sau dezastre naturale. Însă această flexibilitate ar putea veni cu un cost important: reducerea capacității instituțiilor europene de a urmări destinația banilor.

Într-un interviu acordat Politico, președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a criticat elementele centrale ale reformei propuse de Bruxelles.

Corupția ar putea fi mai greu de depistat în UE. Avertisment privind noul buget european

Victor Negrescu avertizează că România riscă să primească mai puțini bani europeni după propunerea de reducere a bugetului UE: „Miza este uriașă”

„Devine mai dificil pentru noi să urmărim banii”, a declarat Murphy.

Acesta a explicat că noul sistem ar putea transfera o parte semnificativă a responsabilității pentru verificarea cheltuielilor către autoritățile naționale.

„Practic, îi spui statului membru: iată o mulțime de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol”, a avertizat președintele instituției europene.

Aproape 900 de miliarde de euro, într-un singur fond uriaș

Una dintre cele mai importante schimbări propuse de Comisia Europeană este reunirea mai multor categorii de finanțare într-un mecanism comun, denumit Planurile de Parteneriat Național și Regional.

Acesta ar urma să dispună de aproximativ 865 de miliarde de euro în perioada 2028–2034, reprezentând aproape jumătate din bugetul multianual propus inițial de Comisie, de aproximativ două trilioane de euro.

În loc ca agricultura, dezvoltarea regională și alte domenii să fie finanțate prin mecanisme distincte, cu reguli și controale specifice, o parte importantă a banilor va fi gestionată prin planuri naționale integrate.

Statele membre ar urma să aibă mai multă libertate în stabilirea priorităților și redistribuirea resurselor, în limitele regulilor europene.

Pentru România, schimbarea este importantă deoarece noul mecanism ar urma să includă și finanțările destinate agriculturii și politicii de coeziune, două dintre principalele surse de investiții europene în infrastructură, dezvoltare rurală și reducerea decalajelor economice.

Murphy avertizează însă că reunirea unor programe foarte diferite într-un singur mecanism va complica verificările.

„Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”, a întrebat acesta.

Nereguli de miliarde de euro, deja identificate în cheltuirea fondurilor UE

Avertismentul vine pe fondul problemelor deja semnalate de Curtea de Conturi Europeană în utilizarea bugetului comunitar.

Potrivit datelor prezentate de Politico pe baza celui mai recent raport al auditorilor europeni, erorile identificate în operațiunile finanțate din bugetul UE au afectat cheltuieli estimate la aproximativ cinci miliarde de euro.

Este important de precizat că aceste erori nu reprezintă automat fraude sau bani furați. Ele includ și cheltuieli care nu respectă normele de eligibilitate, procedurile de achiziție ori alte condiții impuse de legislația europeană.

Președintele Curții de Conturi avertizează că, în viitorul sistem bugetar, ar putea deveni dificil chiar și să se mai estimeze cu aceeași precizie valoarea cheltuielilor afectate de nereguli.

Motivul este că autoritățile de audit din fiecare stat membru au atribuții, proceduri și metode de control diferite.

Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene, a declarat că verificările efectuate de instituție au identificat în mod repetat probleme privind fiabilitatea controalelor realizate la nivel național.

„An după an, am constatat că activitatea acestor autorități de audit nu este pe deplin fiabilă”, a explicat acesta.

De la subvenții agricole pentru pășuni fictive la vile de lux

Riscurile nu sunt doar teoretice. Sistemul actual de distribuire a fondurilor europene a fost deja afectat de scandaluri privind utilizarea subvențiilor.

În Grecia, autoritățile au investigat cazuri în care au fost solicitate subvenții agricole pentru pășuni fictive sau terenuri asupra cărora beneficiarii nu aveau drepturile declarate.

În Slovacia, fonduri europene destinate dezvoltării turismului rural au ajuns să finanțeze proprietăți de lux, existând suspiciuni că unele proiecte nu respectau scopurile pentru care primiseră finanțarea.

Murphy consideră că politica agricolă comună, care a beneficiat tradițional de un capitol bugetar propriu, este mai ușor de verificat atunci când nu este amestecată cu numeroase alte domenii de finanțare.

Modelul PNRR, criticat pentru lipsa de transparență

Noul sistem propus de Comisie se inspiră parțial din Mecanismul de Redresare și Reziliență, creat după pandemia de COVID-19 și utilizat pentru finanțarea planurilor naționale de redresare, inclusiv a PNRR-ului României.

Acest model permite legarea plăților europene de îndeplinirea unor jaloane și ținte, oferind guvernelor o anumită libertate în organizarea investițiilor și reformelor.

Potrivit lui Murphy, avantajele privind flexibilitatea au fost însoțite însă de o transparență mai redusă asupra beneficiarilor finali.

În cadrul programelor europene tradiționale, auditorii pot verifica direct inclusiv fermele care primesc subvenții. În cazul mecanismului de redresare, obligațiile de publicare a datelor despre beneficiari sunt mai limitate, printre acestea aflându-se publicarea anuală a celor mai mari 100 de beneficiari finali din fiecare stat membru.

„Nu este foarte transparent. Unde ajung, de fapt, banii europeni? Asta contează”, a declarat Murphy.

El a avertizat că reunirea unor domenii cu obiective, termene și modalități de finanțare diferite poate crea un sistem mai puțin predictibil și mai dificil de verificat.

Comisia Europeană respinge criticile și promite menținerea controalelor

Comisia Europeană apără reforma, susținând că principiile fundamentale ale actualului sistem de control vor fi păstrate.

Executivul comunitar afirmă că autoritățile naționale dispun de mecanisme de verificare funcționale și că Bruxellesul va continua să aibă posibilitatea de a interveni atunci când identifică probleme.

Comisia ar putea solicita statelor membre modificarea planurilor sau introducerea unor mecanisme de corecție pentru remedierea deficiențelor.

Propunerea oficială prevede inclusiv garanții privind statul de drept, transparența și responsabilitatea în administrarea fondurilor, precum și consolidarea publicării informațiilor despre beneficiari într-o bază de date centralizată.